Page 45 - 1933-07

428 B O A B E D E G R Â U

literatură destul de bogată, mulţumindu-ne să de-a candida la tronul regal sau şi numai la
amintim că niciun izvor contimporan Huniazilor o domnie mai măruntă, fără să aibă titluri şi
genealogii corespunzătoare. Matei
■ ■ ■ ■ ■ mEK Corvinul e în privinţa aceasta
K un interesant precursor. Puţin
după moartea lui apare genealo­
gia celebră a împăratului Maxi-
inilian, alcătuită de savanţii şi se-
cretarii împăratului, pretinzând
că Maximilian nu e nici mai mult
nici mai puţin decât un descen­
dent direct al lui Hector, eroul
• , Trou, având printre moşi şi stră­
moşi peste o sută de «sfinţi* şi
câteva zeci de «fericiţi * (beati)
catolici! Şi trebue să reţinem că
& "7\ însuş Papa a confirmat împăra­
tului această genealogie ')•
Genealogiile acestea deveniră în
curând o modă, şi ele fură tipărite
şi înzestrate cu bogate xilograf ii sau
gravuri în cupru, şi răspândite pen­
tru a lămuri pe supuşi despre drep­
Castelul Hunedoara, planul in traseul primei cetiţi din sec. XIII (dupi Şt. turile divine ale domnitorilor lu­
Mdller Magyarorszig, Muemlckei voi. III meşti sau bisericeşti respectivi.
Aceste paralele ne lămuresc perfect
nu ia act de existenţa ei. Abia un secol în urmă rolul legendei Corvinilor, menită să combată neînce­
legenda îşi face apariţia în cronica lui Gaspar tatele protestări ale duşmanilor familiei, cari clevetiau
Heltai ’). Contimporanii şi docu­
mentele contimporane oficiale
nu-1 cunosc pe Ioan Huniade şi
pe regele Matei decât ca pe
nişte descendenţi dintr'o familie
valahă relativ modestă *). Unde
găsim atunci explicarea zugrăvi­
rii acestei legende în loggia caste­
lului? Explicaţia credem că nu
poate să fie alta decât că înşişi
Huniazii, probabil chiar Matei sau
Elisabeta Sălăgeanu, au inventat
această poveste, pentru a justifica
pretinsele drepturi ale lui Matei
la tronul Ungariei, şi atunci, cău­
tând să răspândească cu orice
mijloace acest basm genealogic,
Elisabeta Sălăgeanu nu s'a sfiit
să-l reprezinte chiar în loggia ca­
stelului. Asemenea procedeu nu
trebue să ne uimească de loc, Castelul Hunedoara, p!anul construcţiilor dinainte de 1446 (după Şt. Molier,
fiindcă în evul mediu şi chiar mai
Magyarorszig, Muemlekei voi. III)
târziu nu avea oricine dreptul
şi calomniau mereu împotriva * nedemnului * stăpâ-
*) Cronicile extravagante, care li fac pe Huniazi descendenţi
nitor al sfintei coroane ungare. Cât despre indelica-
din familia Scaligerilor din Verona sau dintr’o familie antici
teţa împotriva memoriei bunicii regelui Matei, ea nu
romani, sunt nişte invenţii italiene, menite si miguleasci există decât în capul omului cu principii moderne. In
pe marele mecen, regele Matei. veacul al XV-lea presupusul pas greşit al Elisa-
*) Vezi W. Schmidt, op. cit., pag. 64—87 şi Gheorghe
Bariţiu, Ioana Corvinu de Hunedora, * Transilvania ♦ , a. VI— *) Vezi G. Dehio, Geschicht* der deatschen Kanst, Berlin,
1873, Braşov, Nr. 5—24. 1926, voi. III, pag. 19—20.