Page 5 - 1933-07
P. 5

ŞTEFAN POP: COLEGIUL NAŢIONAL SF. SAVA                             387

          această  numire  odată  cu  aceea  a  «Suburbiei  Sf.   din  Bucureşti  *)  »  se  hotăreşte  ca  «  dascălii  şcoalei
          Sava ».                                          să  fie  trei,  deosebiţi  prin  cucernicie  şi  bune  nă­
             întemeierea  Şcoalei  dela  Sf.  Sava,  în  a  doua   ravuri  *.  Cel  dintâi  va  preda:  «  1,  logica;  2,  re­
           jumătate  a  veacului  al  XVII-lea,  este  in  legătură   torica;  3,  fisica;  4,  despre  cer;  5,  despre  naştere
           cu  un  nou  şi  puternic  curent  de  cultură  apuseană,   şi  pieire;  6,  despre  suflet  şi  7,  despre  metafizică
           în  specie  italiană,  constatat  aici  la  noi  vreme  în­  (cele  peste  fire)  ».  Al  doilea  şi  al  treilea  dascăl  vor
          delungată,  şi  al  cărei  prim  rezultat  a  fost  opera   preda  poetica,  retorica  şi  vor  interpreta  prozatorii.
          de  afirmare  naţională  a  cărturarilor,  scriitori  bise­  Se  predau  şi  trei  ştiinţe  gramatice,  între  cari  şi
           riceşti  şi  istoriografi,  din  acea  epocă.  Cel  mai  stră­  limba  latină.  Trebuia  «să  se  facă  şi  cetire  din  Sf.
           lucit  reprezentant  al  acestei  culturi  în  Ţara  Ro­  Evanghelie  şi  din  Faptele  apostolilor  »,  iar  ucenicii
           mânească  era,  pe  acea  vreme,  Stolnicul  Constantin   să  ştie  «  a  pune  în  scris  ştiinţele  lor  şi  parafraza
           Cantacuzin.  Scriitor  învăţat  şi  mare  patriot,  el  era   acestora». Se prevedeau cursuri şi dimineaţa şi
          de  fapt  sfătuitorul  Voevodului  în  trebile  Ţării  şi
          avea  cuvânt  hotărîtor  în  cele  culturale.  învăţase
           carte  la  Padova,  în  Italia,  şi  călătorise  mult  prin
           Apus  şi  prin  Răsărit.  *  El  voi  o  academie  asemenea
           cu  aceea  a  «  academicilor  *  la  care  învăţase.  Şi  cum
           la  1678,  fratele  său  ajunse  Domn,  Constantin  putu
          să-şi  împlinească  această  dorinţă  ')  *.  Astfel  se  în­
           temeiază  atunci.  Academia  Domnească  din  Mă­
           năstirea  Sf.  Sava,  ca  ctitorie  a  lui  Şerban  Vodă
           Cantacuzin *).
             Ca  să  corespundă  cerinţelor  vremii  şi  mai  ales
           ca  să-si  aibă  asigurată  continuitatea,  şcoala  a  fost
           pusă  dela  început  subt  egida  domnească  şi  directa
           oblăduire  a  Patriarhului  Ierusalimului.  Avântul  de
           ridicare  a  nivelului  cultural  al  ţării,  trebuia  deci
           încadrat  în  împrejurările  date  aici  în  Orient.  Aşa
           se  şi  explică  de  ce  limba  de  propunere  în  Academie
           era  greceasca  veche,  elina,  care  întocmai  ca  latina
           în  Apus,  era  mijlocul  de  cultură  în  Răsăritul  bi­
           zantin *).
             Pornită  cu  încredere  de  Şerban  Vodă  Canta­
           cuzin,  şcoala  se  dcsvoltă  frumos  în  timpul  lui  Const.
           Brâncoveanu,  care-i  stabileşte  programa  şi-i  asigură
           veniturile  pentru  întreţinere.  Prin  hrisovul  din
           A  jgust  1707,  «  Rânduiala  dascălilor  dela  Sf.  Sava

            *)  N.  Iorga,  Istoria  învăţământ  alai  românesc,  Bucureşti,  1928,
           P- 24. 42.
            *)  N.  Binescu,  Academia  Grecească  din  Bucurefti  şi  Şcoala
           hă  Lazăr,  Cluj,  1925.  D-sa  di  anul  1679  al  întemeierii
                                                                       Stolnicul Constantin Cantacuzino
           Academiei dela Sf. Sava.
                                                                              1650 ? — 1716
            Xenopol,  Erbiceanu,  Serbarea  şcolară  dela  Iaşi,  Iaşi,  1885,
                                                           întemeietorul Academiei Domneşti dela Sf. Sava in 1678
           la  p.  54:  •  La  1680  se  fundează  în  Valabia  de  Şerban
           Cantacuzino o Academie grecească ».             după  amiaza.  *  Iară  acestea  încă  să  se  însemne,
            Şerban  Cantacuzmo  e  arătat  ca  fondator  al  şcoalei  şi  de   ca  dascălii  de  mai  sus  trebue  să  dea  două  zile  pe
           istoricii:  Dionisie  Focino,  Istoria  generală  a  Daciei,  Bucureşti,   săptămână  vacanţă  şi  odihnă  ucenicilor,  adecă  Joia
           1859,  p.  132,  şi  Fraţii  Tunusli,  Istoria  Ţârii  Româneşti,  Buc.,   şi  Duminica  şi  să  dea  lecţii  numai  cinci  zile,  adecă
           1863, p. 45, 153.                               Luni, Marţi, Miercuri, Vineri şi Sâmbătă».
            De  altfel  se  cunoaşte  şi  data  de  17  Ianuarie  1680  când  se   Prin  alte  două  hrisoave,  întâiul  din  1  Sept.
           citează  o  sărbătoare  a  deschiderii  Academiei  Domneşti  din   1707,  Brâncoveanu  orândueşte  să  se  plătească  300
           Bucureşti  (vezi  şi  G.  Adamescu  in  Dicţionarul  enciclopedic,   lei  pe  an,  pentru  întreţinerea  a  doi  dascăli,  iar
           «Cartea Românească », p. II, 1601).             prin  cel  din  9  Sept.  acelaşi  an  «  pentru  şcoala  cea
            Facultatea  de  litere  din  Bucureşti  şi-a  sărbătorit  250  ani   nouă ce s’a făcut la Bucureşti » dă poruncă vameşilor
           de  existenţă,  in  Noemvrie  1928  (dela  intemeierea  Academiei   dela  Greaca  să  dea  «  nelipsit  cât  va  dăinui  şcoala
           Sf.  Sava).  Aşa  dar  toate  afirmaţiile  referitoare  la  fundarea   în fiecare an, pentru hrana ucenicilor câte 50 de
           şcoalei  sunt  in  jurul  aceleiaşi  date:  1678—79—80,  cu  diferenţă
           de un an.                                         *) Hurmuzaki XIV.1.392; Iorga N., o. c. 50 sq.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10