Page 57 - 1933-07

440 B O A B E D E G R Â U

ca şi la Budapesta, la Berlin ca şi la Amsterdam, cu reprezen­ Interesul unui asemenea congres şi aş zice putinţa să aibl
tanţi de seamă ai scrisului nostru, ca Brătescu-Voineşti, Mi- loc sunt in legături cu trei factori: cadrul in care e pus,
hail Sadoveanu, L i v i u Rebreanu,
Jean B a r t, Nichifor Crainic, Vic­
tor Eftimiu, Marcu Beza. Rezulta-

Insigna Congresului
tele acestei lungi conlucrări sunt mai
greu de pus în propoziţii sau in cifre.
Natura lor se va putea insă inţelege
Piaţa Palatului Rectorului
mai uşor din desfăşurarea şi incheierik
oamenii cari iau parte şi problemele care sunt in discuţie.
Adunarea dela Raguza părea sortită să intreacă tot ce se făcuse
până acum. In multe privinţe prevederile s’au împlinit, iar
in alte privinţe ele au fost chiar întrecute, in bine şi in rău.
Când s'a auzit anul trecut la Budapesta de propunerea iugo­
slavă ca viitorul Congres să se ţie la Raguza a fost o obştească în­
cântare. Vedenia medievală a acestei cetăţi adnatice, cu faima ei
de Veneţie slavă intre insule şi golfuri de piatră, s'a ridicat din ape
şi din istorie, chemătoare înaintea tuturor ochilor. Şi ca şi cum
n’ar fi fost de ajuns locul in sine, care însemna ocolirea capitalelor
celor trei grupuri de iugoslavi. Belgradul, Zagrebul şi Liubliana,
cu tot ce ar fi putut avea ele stingheritor, delegaţia veci­
nilor noştri ne-a inştiinţat că şedinţele aveau să se ţie pe
vapor, in rada portului. Nu se putea zice că, pe lângă ce­
lelalte ispite, congresul n’avea să fie original.
Din trei locuri au pornit vapoarele in ziua de 24 Mai spre
Raguza: unul din Triest şi aducea scriitori şi scriitoare din
Apusul Europei şi din America, altul din Suşak, cu Europeni
centrali şi răsăriteni, intre cari şi Români, iar celălalt din
mările greceşti, cu cei mai noui Pcnclubişti, dela Atena. Fosta
republică de apă işi primea oaspeţii pe calea care putea să-i
fie mai iubită. Nimeni n’a venit pe drumul de uscat, mult
mai incomod şi intirzietor.
Marea dalmatină are tot farmecul unei întinderi de va­
luri fără zare şi toată liniştea unui lac. Vaporul trece de cele
mai mul:e ori printre insule sau în lungul unui ţărm înalt,
de pe care Iliri, Romani, Veneţieni şi Turci s’au întrecut să
tae lemnul de corăbii şi să-l desgolească. Crânguri mărunte
cresc aproape fără rădăcină printre pietre albe şi fărâmicioase,
ca toată cheresteaua uscată a Karstului. Plutirea insă e atât
întâia reprezentare a Dubravcei
de albastră şi de lină încât drumeţul, înconjurat de aceste
celui din urmă congres, care s’a ţinut intre 25 şi 28 Mai Ia brazde înflorite de apă, nu simte niciodată pustietatea pă­
Raguza sau, pe numele ei iugoslav, Dubrovnik. E ceea ce mântului. Din loc în loc se cuibăreşte câte o aşezare ome­
vreau să încerc să fac. nească şi atunci e un adevărat strigăt de case albe pe povâr­