Page 6 - 1933-07

388 B O A B E D E G R Â U

lei din veniturile bălţii, asigurându-i şi pentru 45 taleri pe lună, iar dascălului al doilea, de în­
viitor: «Drept aceea şi acela care după Domnia văţăturile gramaticei, 20 taleri «. Dispoziţia este re-
noastră îl va alege Domnul Dumnezeu a stăpâni noită şi de Constantin Racoviţă (în 1753 Octom-
şi a domni această ţară, îl însărcinăm a împuter­ vrie 18). Constantin Mavrocordat revenit pe tronul
nici şi a întări această neînsemnată milă orânduită muntean, dă (în 1761, Dec. 28) hrisovul prin care
de noi pentru săracii ucenici *) *. reorganizează şcoala dela Sf. Sava şi având în ve­
Primul organizator al şcoalei, ca director, a fost dere că « biserica se desveleşte, chiliile se dără­
Sevast Chimemtul, care după ce învăţase la şcoala pănă de ploi, copiii cei ce vin la învăţătură n’au
cea mare din Constantinopol, fusese în fruntea unde şedea toţi », porunceşte ca « egumenul şi oa­
celei din Trebizonda. El conduce şcoala până la menii săi să meargă să şeadă la Mănăstirea Vă­
1702. De aci 'n colo, pentru recrutarea profeso­ căreşti.., iar în Sf. Sava, prin toate casele şi chi­
rilor, se stabil se un fel de tradiţie, izvorîtă din liile, să şeadă numai dascălii şi cu ucenicii ca să
gândul ce prezidase la fundarea şcoalei, ca profe­ încapă toţi».
sorii să se aleagă din tinerii cari urmaseră şcoalele Un interesant hrisov este acela al lui Constantin
înalte din Padova şi Veneţia, ca şi întemeietorul. Racoviţă (din 26 Iunie 1763), privitor la asigu­
Pentru aceasta, Brâncoveanu trimite şi susţine şti- rarea plăţii profesorilor dela Sf. Sava:
pendişti în Italia, cari să se pregătească a deveni «... înştiinţându-ne cu anafora, dumnealor cin­
profesori. Se căuta ca din această Academie a stiţii şi credincioşii boieri ai Divanului Domniei
Bucureştilor să se creeze un centru, un focar, la mele, cum că fiind mai ’nainte obiceiu de a se
care să vină toţi intelectualii şi iubitorii de cultură, da plata dascălilor dela Vistierie, şi fiindcă vi­
nu numai cei din ţară, dar mai ales din tot Ori­ stieria are multe şi deosebite cheltueli, de multe
entul. « Mişcat de bun gând şi de dumnezeiască ori nu le-a fost viind rând a-şi lua plata câte
râvnă *, spune Brâncoveanu, • ne-am hotărit a în­ patru, cinci luni, au fost găsit dumnealor cu cale
temeia o şcoală înaltă de obşte pentru şcolarii lo­ şi... Domnia mea încă cunoscând că este cu
calnici şi străini în Bucureşti, politia domniei cale şi cu cuviinţă făcut acest aşezământ, şi pentru
noastre, în venerabila Mănăstire a Sfântului Sava *. ca să-şi ia dascălii plata mai cu lesnire, ca fără
Pentru acest scop, de sigur nu era destulă vechea purtare de grijă să poată da învăţăturile uceni­
şcoală românească şi slavonească dela Sf. Gheor- cilor. .. m’am milostivit Domnia mea hotărînd
ghe *), care rămâne să pregătească şi mai departe printr’acest cinstit şi bine închipuit hrisov al Dom­
pe viitorii dieci sau logofeţi din cancelarii. La niei mele, ca să fie S-ta Mănăstire Glavaciocul
Şcoala domnească dela Sf. Sava nu putea intra în pace şi iertată de toate dajdiile şi orânduelile
oricine: cei dintâi elevi erau numai nobili, fii de Vistieriei ce dau alte mănăstiri, încât de nimic
boieri *), precum se citează între cei dela începu­ să nu fie supărată. Şi orânduim vrednic acestei
turile şcoalei, însuşi Iordache Cantacuzin, fiul dom­ purtări de grijă iarăş pe P. S. Părintele Mitropo­
nitorului, şi Matei Creţulescu, unchiul lui; se adău­ litul Ţării Chir Grigorie.. să împartă pe fieşcare
gau şi tinerii trimişi aici la studii de Patriarhul lună simbriile dascălilor ».
Constantinopolului. De bună seamă, această şcoală Ştefan Racoviţă Vodă adauge pentru întreţinerea
superioară ar fi avut cu totul altă menire şi ar şcoalei şi veniturile Mst. Tuturor Sfinţilor şi ale
fi dat alte rezultate, dacă n’ar fi urmat imediat Mst. Dealului, iar Alexandru Sc. Ghica (1767)
veacul de totală înnăbuşire a vieţii noastre na­ porunceşte Mitropolitului şi boierilor din divan
ţionale prin Stăpânirea Fanarioţilor. să meargă «la şcoală la S-tul Sava şi de vreme
Sub cei dintâi domni fanarioţi, şcoala dela Sf. ce plata dascălilor se dă deplin » să cerceteze «de
Sava trăeşte fără vreo marcată manifestare; numai pun silinţă dascălii spre procopseala celor ce nă-
unii din ei îi dau atenţiune, când e vorba de o zuesc la învăţătură». Ia măsuri ca toţi şcolarii
scădere vădită ce se constata în mersul ei. Această săraci «să se orânduiască la câte o mănăstire a-i
slăbire a entuziasmului se datora mai ales acţiunii hrăni» *).
negative a vechilor boieri români, cari nu-şi mai Reforma lui Alexandru Ipsilante este cea mai
trimeteau copiii la şcoala grecească; aceştia luau însemnată încercare de organizare a învăţămân­
direct drumul Apusului, în Italia şi în Franţa. Astfel tului din epoca fanariotă. Voia să ducă şcoala
Constantin Mavrocordat (în 1746) este nevoit a întări « la starea cea mai bună care poate fi, cu dascăli
printr'o anafora învăţământul în limba grecească, buni şi ucenici mulţi, cari prin silinţa dascălilor
iar Grigorie Ghica (1749) institue purtător de grijă să se procopsească, atât feciorii de boieri cât şi
a şcoalelor pe Mitropolitul Neofit, fixând «das­ alţii de mai jos». Organizând administraţia pu­
călului întâi al învăţăturilor filosoficeşti simbrie blică prin Obşteasca Epitropie îi dă în grijă ca în­
dată să se ocupe de clădirea şcoalei dela Sf. Sava:
*) Hurtnuzaki, XIV. 1.394 şt 760. să i se facă planul şi după ce i se va arăta « să
*) G. Nedioglu, Cea mai veche şcoală romanească. Bucureşti, se gătească felurimile cele trebuincioase pentru
1913.
*) N. Iorga, o. c. ibidem. *) Urechu, Istoria şcoalelor, IV, 35, 45, 47, 53.