Page 60 - 1933-07

C R O N I C A 443

porani, cel puţin printre cei cari nu făceau parte din neamul prin golful de fiord cu multe ramuri al Cotorului, cu insula
iugoslav, care a iubit mai mult oraşul acesta cu neuitat farmec, morţilor sub chiparoşi negri a lui Bbcklin, cu drumul pieptiş,
cel care a întrebuinţat mai mult timp, pentru el insuş şi pentru cu serpentine diavoleşti, al Ldvccnului, şi cu popasul in fosta
tot ce poate si dea cunoaşterii lumii slave, ca si caute in ar­ capitală a lui Nikita, Cetinie; n’am încercat să inviez puţin
hivele lui, pe urmele unui Purii, a fost Jireiek. Sunt acum Splitul sau Spalato, cu rătăcirea alături de abatele Buliri
treizeci de ani (studiul e scris in 1931), într’o intreagi va­ prin Palatul lui Diodeţian, unde lângă un sfinx al lui Tutmes
canţi, am lucrat alituri foarte prieteneşte, în frumosul Palazzo al 111-lea Meştroviri a cutezat să ridice pe uriaşul lui, Gri-
dei rtllori, care ne-a pu» la indemâni atâtea descoperiri.
Ciutând eu însumi pentru istoria cruciatelor in secolul al
XV-lea, am fost cucerit de priveliştea acestei activitiţi atât
de vioaie, atât de frâmântati, şi din ea a ieşit al treilea volum
din ale mele * Note fi extrase».
De multe ori inşi cadrul geografic şi cultural e aşa de co­
vârşitor încât acopere atât pe oameni cât şi ideile care i-au
adunat. Se pare ci a fost şi soarta congresului P. E. N. Clu­
bului la Dubrovnik de anul acesta. Şi n’am vorbit nimic de
tot ceea ce ne-a aritat apoi coasta aceasta dalmatinâ şi ragu-
zani, plutirea pe mare, cu zguduirile furtunii la Cavtat sau
Ragusa vecchia (rivitta = ţavtat), unde ne-am pierdut in Mau­
soleul lui Meştroviri, rând pe rând puternic şi duios, adânc
şi îngeresc, artistic şi folkloristic, sau în vila cu colonade
şi roşu pompeian a armatorului bucuros de oaspeţi; n'am amintit

Port naţional dalmatin

gone de Nola, cu cartea slavă in mână in mijlocul pietrelor
de mausoleu roman, in care s’a îngropat nu numai un îm­
părat, ci cultura întreagă romanică; cu excursia de aur
la Trogir, cu portalul lui Radovan din secolul al XlII-lea, cu
străduţele şi logiile italiene şi cu leii daţi jos de tineretul pa­
triot; n’am intârziat la insula Rab, cu cele patru turnuri albe
romanice peste cea mai răcoroasă şi zâmbitoare plajă dai mă­
lină, prinsă fără veste, din fuga bărcilor, intr'un zori de zi
de întoarcere, când mulţimea călătorilor pregeta să se des­
facă din aşternuturile cabinelor şi lăsa singurătatea în toată
pâtrunzătoarea ei putere.
Scriitorii strânşi la Congres erau mulţi şi neaşteptaţi. Căr­
ticica in care li s’au publicat numele de către biroul de or­
ganizare, număra nu mai puţin de 340! Chiar dacă 100 din
îngerul Morţii
cei anunţaţi n’au venit, 230 rămâne o cifră puternică şi ea e
de expediţia minunatâ câlâuziti noaptea cu felinare şi faruri singură o dovadă de farmecul Raguzei şi de interesul discu­
luate de pe vapor pe drumuri lunecoase peste munte, dela ţiilor. In fruntea luării aminte stătea fireşte, Wells, Herbert
Kupari, cea mai nouă plajă a Adriaticii meridionale; n’am Wells, care a fost ales preşedinte tn locul lui John Galsworthy,
indrâsnit nici să schiţez plimbarea de-o zi de ceaţă şi de ploae răposat anul acesta, şi a condus şedinţele după o metodă tot