Page 60 - 1933-07
P. 60

C  R  O  N  I  C  A                                   443


            porani,  cel  puţin  printre  cei  cari  nu  făceau  parte  din  neamul   prin  golful  de  fiord  cu  multe  ramuri  al  Cotorului,  cu  insula
            iugoslav,  care  a  iubit  mai  mult  oraşul  acesta  cu  neuitat  farmec,   morţilor  sub  chiparoşi  negri  a  lui  Bbcklin,  cu  drumul  pieptiş,
            cel  care  a  întrebuinţat  mai  mult  timp,  pentru  el  insuş  şi  pentru   cu  serpentine  diavoleşti,  al  Ldvccnului,  şi  cu  popasul  in  fosta
            tot  ce  poate  si  dea  cunoaşterii  lumii  slave,  ca  si  caute  in  ar­  capitală  a  lui  Nikita,  Cetinie;  n’am  încercat  să  inviez  puţin
            hivele  lui,  pe  urmele  unui  Purii,  a  fost  Jireiek.  Sunt  acum   Splitul  sau  Spalato,  cu  rătăcirea  alături  de  abatele  Buliri
            treizeci  de  ani  (studiul  e  scris  in  1931),  într’o  intreagi  va­  prin  Palatul  lui  Diodeţian,  unde  lângă  un  sfinx  al  lui  Tutmes
            canţi,  am  lucrat  alituri  foarte  prieteneşte,  în  frumosul  Palazzo   al 111-lea Meştroviri a cutezat să ridice pe uriaşul lui, Gri-
            dei  rtllori,  care  ne-a  pu»  la  indemâni  atâtea  descoperiri.
            Ciutând  eu  însumi  pentru  istoria  cruciatelor  in  secolul  al
            XV-lea,  am  fost  cucerit  de  priveliştea  acestei  activitiţi  atât
            de  vioaie,  atât  de  frâmântati,  şi  din  ea  a  ieşit  al  treilea  volum
            din ale mele * Note fi extrase».
              De  multe  ori  inşi  cadrul  geografic  şi  cultural  e  aşa  de  co­
            vârşitor  încât  acopere  atât  pe  oameni  cât  şi  ideile  care  i-au
            adunat.  Se  pare  ci  a  fost  şi  soarta  congresului  P.  E.  N.  Clu­
            bului  la  Dubrovnik  de  anul  acesta.  Şi  n’am  vorbit  nimic  de
            tot  ceea  ce  ne-a  aritat  apoi  coasta  aceasta  dalmatinâ  şi  ragu-
            zani,  plutirea  pe  mare,  cu  zguduirile  furtunii  la  Cavtat  sau
            Ragusa  vecchia  (rivitta  =  ţavtat),  unde  ne-am  pierdut  in  Mau­
            soleul  lui  Meştroviri,  rând  pe  rând  puternic  şi  duios,  adânc
            şi  îngeresc,  artistic  şi  folkloristic,  sau  în  vila  cu  colonade
            şi roşu pompeian a armatorului bucuros de oaspeţi; n'am amintit





















                                                                            Port naţional dalmatin

                                                             gone  de  Nola,  cu  cartea  slavă  in  mână  in  mijlocul  pietrelor
                                                             de  mausoleu  roman,  in  care  s’a  îngropat  nu  numai  un  îm­
                                                             părat,  ci  cultura  întreagă  romanică;  cu  excursia  de  aur
                                                             la  Trogir,  cu  portalul  lui  Radovan  din  secolul  al  XlII-lea,  cu
                                                             străduţele  şi  logiile  italiene  şi  cu  leii  daţi  jos  de  tineretul  pa­
                                                             triot;  n’am  intârziat  la  insula  Rab,  cu  cele  patru  turnuri  albe
                                                             romanice  peste  cea  mai  răcoroasă  şi  zâmbitoare  plajă  dai  mă­
                                                             lină,  prinsă  fără  veste,  din  fuga  bărcilor,  intr'un  zori  de  zi
                                                             de  întoarcere,  când  mulţimea  călătorilor  pregeta  să  se  des­
                                                             facă  din  aşternuturile  cabinelor  şi  lăsa  singurătatea  în  toată
                                                             pâtrunzătoarea ei putere.
                                                               Scriitorii  strânşi  la  Congres  erau  mulţi  şi  neaşteptaţi.  Căr­
                                                             ticica  in  care  li  s’au  publicat  numele  de  către  biroul  de  or­
                                                             ganizare,  număra  nu  mai  puţin  de  340!  Chiar  dacă  100  din
                              îngerul Morţii
                                                             cei  anunţaţi  n’au  venit,  230  rămâne  o  cifră  puternică  şi  ea  e
            de  expediţia  minunatâ  câlâuziti  noaptea  cu  felinare  şi  faruri   singură  o  dovadă  de  farmecul  Raguzei  şi  de  interesul  discu­
            luate  de  pe  vapor  pe  drumuri  lunecoase  peste  munte,  dela   ţiilor.  In  fruntea  luării  aminte  stătea  fireşte,  Wells,  Herbert
            Kupari,  cea  mai  nouă  plajă  a  Adriaticii  meridionale;  n’am   Wells,  care  a  fost  ales  preşedinte  tn  locul  lui  John  Galsworthy,
            indrâsnit  nici  să  schiţez  plimbarea  de-o  zi  de  ceaţă  şi  de  ploae  răposat anul acesta, şi a condus şedinţele după o metodă tot
   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65