Page 63 - 1933-07

4 4 6 B O A B E D E G R Â U

in ele cu mintea in alţi parte, dupi o pagini pe care n'o gă­ scăpărătoare. Saturn cu toate inelele şi cu lunile Iui verzi.
seşti niciodată, pentru ci altminteri ar trebui si incapi intre Urcată nâpraznic, la cea mai slabă încercare străină de apro­
scoarţe tot cerul cu stivilarele de stind de afari. Şi atunci, piere, in cerul ei mistic, iţi scapă. O răceală pe care o dă de­
ca si înţelegi, te intord citre locuitoarea acestei luminoase părtarea, zadarnic umplută de toate stelele şi de caldele zâm­
linişti. bete, se aşează intre voi. Abia dacăatund câteva fapte mai
te ajută să presimţi taina acesta fiinţe.
Ea e o prietenă a omului, dar dragostea rămâne mereu
întreagă, vie faţă de totul asupra căruia se răsfrânge. Două
braţe singure care s’ar ridica de-aici şi-ar vrea ceva numai
pentru sine, rupt pe veci din ceea ce se cuvine celorlalţi, o
floare roşie prinsă sub inimă, n’ar putea să apuce nimic.
Binecuvântarea aceasta impârptâ sar trage îndărăt mirată,
ca să se cufunde şi să uite in chiar izvorul ei, dorul care se
întinsese după ea şi năzuise s'o oprească pentru sine. E o
fărâmă de iubire veşnică, fără luare aminte asupra cui se chel-
tueşte, deosebită în totul de omeneştile, sfărâmicioasele şi
jertfitoarele noastre iubiri.
Suferinţele omului, mai mult decât o îndurerează, o răs-
vrătesc. Dacă se apleacă să-l sprijine, să şui câ-1 pune bine
pe picioare şi-l trimite pe drum ca să-şi caute dreptul. Ea e

Belgradul nou, vedere dela Statul Major spre Ministerul Pă­
durilor şi Minelor (pe acelaş bulevard e şi Legaţia Rominid)

Dar ea nu-ţi di decit jumătate din dcslegare. E o femeie
al cirei pir acum e încărunţit bine. Obrazul imbujorat a în­
ceput parei si-şi inmoae carnea. Pini la ochii, din cale afari
de vii, lumea trebue si treaci intiiu prin sticle foarte puternice.
Pasul ii e inşi plutitor şi tinir, căutătura prietenoasă, gura
plini de zâmbet şi de strălucirea dinţilor, braţul cu mişcare
uşoară şi bărbătească, toată fiinţa înceată intr’o prospeţime
de rouă şi intr’o siguranţă pe care lc-a adus de pe înălţimi.
Simţi ca un fel de pismă, tu, călător din şesuri, cu scacţi in
haine şi prifos, încovoiat de nemărginirea zării drepte, stre­
curătoare in suflet de visare şi de îndoială, şi scapi o vorbă
de luare in ris, in care singur nu crezi. Pe urmă, cind capeţi Port naţional sloven
îngăduitor răspunsul, nici n’ai vreme să te ruşinezi, cuprins
cum eşti, deodată, şi de odihnă şi de amărăciune; te pled un ostaş al adevărului. Micile minciuni ca şi marile amăgeli
şi culegi cuvintele cele încărcate de credinţă. n'o inşalâ şi, indrăsneaţă, le spune pe nume, despreţuind
Gazda ta s’a închis intr’un cerc albastru. Marginea de sus orice potriveli, intâmple-se ce s’ar întâmpla. Ea se ştie aici
i se reazemă de creştetul înalt, iar pe cea de jos i se odihnesc pe pământ o trecătoare făptură a lui Dumnezeu, desfăcută
picioarele mia. Prin câmpul alb se vede in fund, in rotire din lumina lui, când împresurată de hore de duhuri, când dusă