Page 7 - 1933-07
P. 7

ŞTEEAN POP: COLEGIUL NATIONAL SF. SAVA                             389


          material*.  Clădirea  începută  pe  un  plan  mare,   Epitropia  supraveghia  bunul  mers  al  şcoalei.  Doi
          cuprinzând  vreo  60  de  camere  pentru  şcoală,  in­  intendenţi  sau  administratori  vor  îngriji  de  hrană
          ternat şi locuinţele profesorilor, a fost gata în 1779 ').  şi  îmbrăcăminte,  dând  socoteală  epitropilor.  Se
            In  Ianuarie  1776  Alex.  Ipsilante  dă  hrisovul   reglementa întreaga activitate a internilor:
          său,  care  este  un  preţios  document,  nu  numai  prin   «  Peste  fiecare  clasă  va  fi  un  efor  sau  pedagog,
          amănuntele  reformei,  cât  mai  ales  prin  deosebitul   bărbat  modest  şi  serios*..  Dimineaţa  scularea  la
          simţ  pedagogic  ce-1  caracterizează.  Se  prevăd  la   ora  fixată,  mersul  la  biserică  şi  înapoierea  în  salcie
          Sf.  Sava,  9  profesori  (în  loc  de  2  câţi  aflase  la   de  meditaţie,  unde  fiecare  ceteşte  în  parte  până
          venirea  lui):  2  specialişti  pentru  cele  gramaticale,   la  începerea  lecţiilor.  Apoi  elevii  «  studiind  şi  con­
          2  pentru  matematice  (aritmetică,  geometrie,  astro­  vorbind  între  ei,  să  meargă  la  masa  de  obşte.
          nomie),  din  aceştia  unul  va  preda  şi  istoria,  1  de   Iar  după  masă,  elevii  fiecărei  clase,  adunându-se
          ştiinţele  naturale,  1  de  teologie  şi  3  de  limbile   cu  pedagogul  lor  să  vorbească  între  sine  ori  să
          latină, franceză şi italiană.                    facă  un  exerciţiu  serios  de  întrebare  în  curs  de
             învăţământul  era  întocmit  pe  4  clase  sau  ci­  un ceas şi apoi să mediteze fiecare în particular
          cluri  de  câte  3  ani:  1.  Un  învăţământ  elementar
          (primar)  şi  numai  la  carte,  cetire  şi  gramatică  gre­
          cească,  pe  urmă  «vor  începe  şi  cu  limba  lati­
          nească  *.  2.  Un  fel  de  gimnaziu  inferior,  în  care
          elevii  «  să  aibă  destulă  cunoştinţă  de  limbile  greacă
          şi  latină,  dându-li-se  de  învăţat  pe  cei  mai  în­
          semnaţi din autorii acestor limbi».
             După  încheierea  acestor  şase  ani,  urma:  3.  Un
          gimnaziu  superior:  dimineaţa  poetica  şi  retorica,
          cu  teme  de  limba  elină  şi  latină,  şi  studiul  moralei
          lui  Aristotel,  iar  după  amiază  limba  franceză  sau
          italiană.  4.  Ciclul  studiilor  superioare  (universitare)
          iar  de  trei  ani,  cu  aritmetică  şi  geometrie,  istorie
          şi  geografie,  filoiofia  cu  fizica  şi  astronomia,  şi
          limbi  modeme.  Se  prevedea  in  special  că  matema­
           ticele  şi  alte  ştiinţe,  dacă  profesorul  respectiv  nu
           cunoştea  bine  limba  grecească,  se  puteau  preda
           într’o  altă  limbă:  latinească,  franţuzească  sau  ita­
           lienească,  adică  «în  aceea  pe  care  o  cunoaşte  mai
          bine  ».  Prin  aceasta  Ipsilante  voia  să  creeze  o  şcoală
          aşa  ca  «cei  ce  se  vor  învrednici  de  apele  ei  să
          nu mai fie siliţi a căuta setoşi alt izvor ».
             Internatul  adăpostea  75  de  bursieri,  copii  privi­
          legiaţi,  dar  «  lipsiţi  şi  săraci»  întreţinuţi  de  şcoală.   Gheorghe Lazir
          Se  primeau  şi  elevi  cu  plată,  solvenţi,  pentru  cei          1879 — 1823
          cu  dare  de  mână.  Li  se  da  casă,  masă  şi  toate  cele   Portret La Colegiul National
          trebuitoare,  precum  şi  îmbrăcăminte  «  la  fel  pentru
           toţi  *  (uniformă),  de  două  ori  pe  an.  Şcolarii  in­  până  la  vremea  ascultării  ştiinţelor,  când  adunân­
          terni  nu  vor  fi  mai  mici  de  7  ani,  nici  prea  înain­  du-se  iarăşi,  să  asculte  pe  dascălii  lor.  Iar  în  Du­
          taţi  în  vârstă,  «  mai  moi  şi  mai  înceţi  >  fiind  în   mineci  şi  sărbători..  să  mediteze  asupra  ştiinţelor
          stare « să slăbească râvna celorlalţi *.« Să fie « nobili *   pe  cari  le-au  învăţat  *...  •  Dar  în  acele  zile,  ori
          adică  fii  de  boieri  ce  se  zic  mazili,  ori  străini  să­  şi  în  mijlocul  săptămânii,  odată  sau  de  două  ori
           raci  şi  nu  ţărani,  cărora  li  s’au  dat  lucrul  pămân­  să  iasă,  cu  supraveghetorul  lor,  ba  chiar  uneori
           tului  şi  păstoria,  şi  li  se  cuvine  grija  de  acel  lucru   şi  cu  dascălul  lor,  la  unele  locuri  de  aproape,
          al  pământului  şi  de  acea  creştere  a  vitelor.  Iar   pentru  exerciţii  corporale»  ..  După  dna  comună
          copiii  negustorilor  şi  meşterilor,  dacă  vreunii  din   ♦   care  trebue  să  fie  simplă  *,  ♦   trecând  un  ceas,
          ei  o  doresc,  fiind  instruiţi  numai  la  gramatică,   în  care  nu  trebue  să  vorbească  în  deşert,  d  lu­
          să  se  scoată  apoi  din  şcoală  şi  să  meargă  fiecare   cruri  serioase,  să  se  adune  cu  toţii  în  sf.  biserică
          la  meşteşuguri,  pe  cari  le  vor  alege  părinţii  lor,   şi  rugându-se  împreună,  să  meargă  fiecare  la  lă-
           cătând la puterea lor trupească»*).             cuinţele  sale  şi  să  se  odihnească  în  pat,  ori  de
             Pentru  aceşti  interni  privilegiaţi,  ultimul  ciclu,   vrea  să  doarmă,  ori  ba.  Iar  acestea  toate  să  le  facă
           cel superior, putea fi făcut numai în doi ani.  la  ceasuri  anumite,  cu  clopot.  Iar  cine  vrea,  poate
                                                           să  mediteze  în  pat,  o  luminare  şi  două  candele
            ') N. Iorga, o. c., 104; Urechia, o. c., I, 38, IV, 54.  fiind  aprinse  în  fiecare  casă  (cameră)  toată  noaptea.
            *) N. Iorga, o. c., 105, 107; Urechia, o. e., IV, 67 sq.  Şi asupra tuturor acestor lucruri să supravegheze
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12