Page 8 - 1933-07

390 B O A B E D E G R Â U

zisul pedagog, îngrijindu-se de petrecerea şi vieaţa adauge totodată un «al doilea pedagogos peste
cu cuviinţă în rânduială a ucenicilor, în felul arătat. ceilalţi ucenici ai şcoalei, care să fie nelipsiţi între
Iar dacă vreunul din ei se va arăta turbulent şi ei spre a-i povăţui a-şi învăţa matimele, cât şi
stricând buna ordine a celorlalţi, pe aceştia să-i întru a cerceta întru toată vremea pe la odăile
mustre, dar nu cu batjocuri şi bice, ci în felurile lor să vadă a nu lipsi din şcoală niciunul şi a nu
se face între ei vreo pricină de gâlceavă ». Pentru
şcoală şi internatul ei, orândueşte (la 1 Sept. 1785)
« dohtor » pe Ioan Manicat.
Nicolae Mavrogheni, care avea mare vornic pe
Enăchiţă Văcărescu, se ocupă şi de şcoală, numind
inspector «nazir» pe Episcopul de Râmnic Fi-
laret. In urma unei manifestaţii de nemulţumire
a internilor dela Sf. Sava, domnitorul dă un pitac
prin care admonestează pe şcolari: «poruncim tu­
turor ucenicilor dela şcoală., să fiţi următori şi
ascultători, mulţămindu-vă cu mila ce vă este
orânduită de domnia mea, care să nu o socotiţi
ca leafă şi datorie., ci rânduită spre mângâierea
şi ajutorul vostru, în vreme ce voi nu slujiţi dom­
niei sau altuia, ci înşişi vouă vă slujiţi, spre fo­
losul şi procopseala voastră.. Să fiţi sârguitori
la învăţătură şi să arătaţi rod, pentru că cel ne-
mulţămit şi neurmător.. pre acela îl vom lipsi
şi îl vom izgoni». (1786 August 25).
Clădirea şcoalei domneşti dela Sf. Sava, re­
făcută şi înzestrată de Ipsilante, a fost devastată
în urma războiului din 1788 dintre Ruşi şi Au-
striaci. Mihail Suţu revenit pe tronul Munteniei
Ion Eliad-Rădtilescu şi găsind palatul domnesc pustiit, porunceşte să
1802 — 1872 se repare localul dela Sf. Sava; îşi mută reşe­
Portret în uleiu de Sava Henţia, la Colegiul Naţional dinţa aici în 1791, iar şcoala se aşează pentru
câtva timp, la Doamna Balaşa. Pe atunci erau das­
de folos pe care pedagogia le expune, trecând căli: Grigorie, Daniil şi un Gherasim; dar peste
dela cele mai uşoare la cele mai grele ». câţiva ani, Condica cheltuelilor (din 1797) arată
Se prevede ca primirea bursierilor în şcoală să pe următorii profesori plătiţi la Şcoala domnească:
se facă «prin concurs, şi nu prin favoruri sau Lambru Fotiade, director, Constantin Ion, filo­
mijlocirea cuiva, profesorii aprobând, cu frica lui soful, Gheorghe, al treilea dascăl, Iosif Messidox
Dumnezeu, pe cei ce vor fi demni ». Asemenea (Român din Cernavoda), Dragnea « ce învaţă copiii
şi depărtarea din şcoală să nu se facă din ură. latina » şi un « dascăl musicos » *).
Domnitorul îşi rezervă dreptul de a aproba pri­ Intre elevii lui Lambru Fotiade, afară de câţiva
mirile şi excluderile. Greci, erau şi dintre Români: patru copii ai Po­
Hrisovul asigură veniturile necesare şcoalei pen­ stelnicului Niculae Budişteanu, copiii lui Serghie
tru plata profesorilor şi întreţinerea bursierilor. din Meţova (Român macedonean), trei copii ai
Profesori, în această epocă aflăm pe Manase Cluceresei Măriei Petreascăi. Apoi Manuil Furca,
Eliad, fost bursier în Italia, Macedonean, venit Toma Naşa (Aromâni), Manuil Voicu, boierii:
la Sf. Sava în 1754 ca profesor de filosof ie, Dimitrie Ghica, C. Grădişteanu, Gheorghe şi
servind peste 30 de ani; a fost trimes în Italia Const. Creţulescu, Alex. Comăneanu, Ion Cârlova;
şi în Germania ca să aducă instrumente pentru Dionisie Fotino (istoricul de mai târziu), un Zam-
şcoală. Ceilalţi profesori erau: Neofit, Teodor, Pan- firachi fiu (sau nepot) al marelui negustor sibian
tazi şi Anastasie, latinul. Un profesor de muzică, Const. Pop, Dinicu Golescu, Const. Sc. Câmpi-
2
Mihalache, «dascăl musicos» e numit în 1784, neanu, Ulescu, Ion Câmpineanu ).
cu 15 lei lunar şi locuinţă în mănăstire, în două In 1803 un cutremur dărâmă şcoala dela Doamna
camere, una pentru el şi una pentru ucenici. Un Balaşa. Mitropolitul Dositeu Filiti destină mitocul
pitac domnesc al lui Mih. Suţu ordonă tuturor de lângă biserica Măgureanu ca local şcoalei dom­
egumenilor să caute şi să trimită câte un copil neşti, iar Vodă Constantin Ipsilanti aprobând pro­
« cu glas bun » pentru învăţătura cântărilor, la Sf. punerea, acordă şi suma necesară reparării loca-
Sava.
Pe lângă « vivliotecarul şi purtătorul de grijă uce­ J ) N. Iorga, o. c., 118. Urechia, o. c., I, 72.
nicilor » (la şcoala domnească ot Sf. Sava) Suţu 2 ) N. Iorga, o. c., 119, 144 sq.