Page 19 - 1933-08
P. 19

464                                 B O A B E   D E  G R Â U

         sc  poate  mândri,  mai  presus  de  toate;  atunci  ce   Iohan  Vasilio,  Pastor  Roth,  Dr.  Jurnette  (?),  Dr.
         poate  fi  mai  măgulitor  şi  mai  reconfortant  pentru   Kiriakopulos,  Dr.  Eustaţiu  Rolla,  Dr.  Huber,  Dr.
         ţara  noastră,  în  zilele  grele  pe  care  le  trăieşte,  decât   Certz şi Gh. Asaki *).
         această  senină  aniversare  a  împlinirii  unui  veac   Cam  după  un  an  de  funcţionare  şi  de  discuţii  în
         de  existenţă  a  celei  dintâiu  societăţi  ştiinţifice  din   jurul  problemelor  profesionale  care  se  agitau  pe
         cuprinsul hotarelor ei?                         atunci,  la  29  Noemvrie  1830,  cercul  medical  ieşan
                                                          de  citire,  sporit  cu  noui  aderenţi,  se  gândi  să-şi
                                                          lărgească  sfera  de  activitate  şi  să  se  transforme
                                                          într'o  asociaţie  mai  bine  organizată,  cu  numele
                                                          Soţietate Doftoricească Moldo-Romanikă.
                                                            In  acest  scop,  Zotta  şi  Czihack  împreună  cu
                                                          colaboratorii  lor,  D-rii  Basile  Burger,  I.  Illasciuc,
                                                          Kristodulos,  Certz,  Viola  şi  Sakelari,  redactară  un
                                                          proiect  de  statut  şi  adresară  vicepreşedintelui  gu­
                                                          vernului  rusesc  pentru  Moldova,  generalului  Mir—
                                                          kowitz,  la  27  Decemvrie  1832,  o  suplică  în  limba
                                                          franceză  cerând  să  aprobe  fundarea  societăţii  pe
                                                          baza proiectului de statut anexat.
                                                            Iată  scopurile  societăţii,  după  cum  le  consem­
                                                          nează  eminentul  istoriograf  al  Iaşilor,  N.A.  Bogdan
                                                          (op. cit. p. 6):


















            Dr. Iacob Czihack, principal fondator al Societăţii şi do­
            nator al Muzeului Istoric-Natural (Portret din sala de şe­
                     dinţe a Societiţii). Foto Launay

           Realizându-şi  unitatea  sa  naţională,  după  atâtea
         sbuciumări  şi  jertfe  dureroase,  ţara  noastră  are
         astăzi  fericitul  prilej  de  a  sărbători  aniversarea  celei
         mai  vechi  societăţi  a  ei,  care  timp  de  un  secol
         şi-a  urmat,  simplu  şi  fără  sgomot,  drumul  tras  de
         fondatorii  ei,  bărbaţi  luminaţi  şi  de  elită,  doritori
         de  a  se  cultiva  în  ramurile  Medicinei  şi  Istoriei
         Naturale  şi  de  a  contribui  la  ridicarea  intelectuală
         şi materială a ţării.
           Societatea  de  Medici  şi  Naturalişti  din  Iaşi  îşi
         are  origina  în  modestul  Cerc  medical  ieşan  de  cetire
         fundat  în  ziua  de  11  Ianuarie  1830  de  Dr.  M.
          Zotta,  protomedicul  Moldovei,  şi  Dr.  Iacob  Czihack,
          medicul  şef  al  oştirii  moldovene  de  pe  atunci,  în
         jurul  cărora  s’au  grupat  următorii  membri  funda­  Marele Logofăt Alexandru Ghica, membru fondator din 1830,
          tori,  medici,  spiţeri  sau  boieri  de  seamă  localnici:   preşedintele Societăţii, 1844—52 (Portret din sala de şedinţe)
         Dr.  Şt.  Şylvansky,  Romhiler,  Dr.  jur.  Anton                   Foto Launay
          Winkler,  Alex.  Ghyka,  Dr.  Josef  Viola,  Iohan
          Krauss,  Aga  Nicolai  Ghyka,  Johan  Lochmann,      *) Cf. N. A. Bogdan. Societatea Medico-Naturalistă şi Mu­
          Ferdinand Kloss, Johan Pădure, Anton Abrahamfi,    zeul Istorico-Na tu ral din laşi (1830—1919), Iaşi, 1919. pag. 4.
   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24