Page 22 - 1933-08

C. MOTAŞ: SOCIETATEA DE MEDICI ŞI NATURALIŞTI DIN IAŞI 467

Dan Bădăreu *) atribuia lui Gh. Asaki rolul co­ «în prinţipaturi *, « a două prinţipaturi *, care se
vârşitor în modificarea statutului iniţial al socie­ găseau în statutul iniţial din 1832. Probabil ocâr-
tăţii, în lărgirea orizonturilor ei. « Dintr’o asociaţie muirea le găsise subversive; ea nu vedea cu ochi
cu scopuri pur profesionale, el face — zice B. — buni întinderea câmpului de activitate a societăţii
o veritabilă Societate savantă, prima Societate Aca­ şi în Muntenia.
demică, ce se naşte în principate *. Activitatea ei trebuia să se mărginească de acum
înainte numai în Moldova. Este chiar semnificativ
faptul că, printre membrii corespondenţi din
străinătate în număr de 4r, câţi erau înscrişi în
1833 (Bogdan op. cit. 17), în afară de St. von
Sylvansky (membru fondator al cercului medical
ieşan de cetire), nu figurează decât D-rul Med.
Johann Nepomuck, nobil von Mayer, din Mun­
tenia.
In 1833 societatea avea ca protector pe Marele
vistiernic Mihail Sturza, viitorul domn al Moldovei,
iar printre membrii de onoare, în frunte cu Mitro­
politul Veniamin Costache, număra între alţii pe

Sila de şedinţe a Societăţii şi urnele unde s'a făcut alegerea
premergătoare ca Domn al Moldovei a Colonelului Alexandru
Cuza la 3 Ianuarie 1859. Foto Launay

Dacă forma în care sunt redactate statutele din
1833 ) Ş* CC I din 1834, aşa cum au fost modificate
2
de cârmuire, pare a fi mai cuprinzătoare din punct
de vedere ştiinţific, din alt punct de vedere însă,
atât titlul societăţii cât şi fondul — adică sfera de
activitate propusă, mi se par mai restrânse. Şi iată
de ce. Cuvintele « Moldo-Romanikă * au dispărut
cu titlu cu tot. Din ambele statute lipsesc cuvintele
Muzeul Istoric Natural: dulapul cu uniformele Domnitorului
*) O sută de ani de Naturalism in România, Iaşi 1930, Cuza, cea de colonel In stânga, cea de Domn In dreapta, şi
pag. 28-29. jâlţul său dela Isprăvnicia din Galaţi; pe dulap urnele
*) Statutul transcris de Pro/. 7. Bor cea in « Prima societate in care s’a votat alegerea. Foto Launay
ştiinţifică din România » (Revista ştiinţifică « V. Adamachi *, •
v. II, 1911, pag. 239—247, pare a fi cel tipărit in 1844 şi nu următoarele ipochimene: Constantin Mavrocordat,
cel din 1833, cum observă D. Bâdârea (op. cit., pag. 41). Alex. Ghyca (preşedinte in 1844—52), C. Kanta-