Page 23 - 1933-08

468 B O A B E D E G R Â U

cuzen, Th. Balş, Alex. Balş (preşedinte în 1834), Alex. Balş de pe uliţa Podu-Verde (Str. Carol de
Alex. Kalimach, C. Konaki, Anastase Başotă, Colo­ astăzi), închiriată de Stat şi pusă la dispoziţia socie­
nelul Lascar Bogdan, N. Suţu, Vasile Beldiman, tăţii de Marele Logofăt Cost. S tur za şi de Aga
Iordaki Kostaki (Lăţescu), etc. Gh. Asachi. Aici fusese instalat în mod provizoriu
Intre membrii corespondenţi din străinătate figu­ Cabinetul de Istorie Naturală.
rează savanţi renumiţi ca: Fr. Tiedemann (Heidel- D-rul M. Zotta ţinu cu acest prilej un remar­
cabil discurs din care extragem câteva pasaje:
* Excelenţi! Nimic nu dovedeşte mai mult puterea morali
a noului aşezimint, ce acum odrmuieşte pe Moldova, decit
Încrederea in care se insufleţcazi priitorii luminirii şi cari
li indeamni a se statornici in soţietatc sistematici, cu scop
de a cerceta minele cele preţioase ale ştiinţilor, a meşteşugurilor
şi a experienţii veacurilor, spre a face din aceasta o ne meriţi
aplicaţie, intr-o ţari pe care firea cu atitea înavuţiri a înze-
strat-o şi a cireia de tot felul odoare rămin inci a se descoperi.

Soţietatea mai ales se va îndeletnici cu aflarea tuturor odoa­
relor prea puţin cunoscute ce i pot infiţişa in acest pimint
cele trei ramuri a naturii, ramuri neprelucrate inci şi care
giuruicsc cele mai strilucite nidejdi.

Elcfantul din Sala mare a Muzeului. Foto Launay
berg), Franz Cari Nagele (ibidem), Leopold Gmelin
(ibidem), Metzger (ibidem), Fr. Sigism. Leuckart
(Freiburg), C. W. Hufeland (Berlin), Hermann von
Mayer (Frankfurt a M.), etc., etc.
Preşedinte în 1833 a fost protomedicul Dr. M.
Zotta, iar vicepreşedinte D-rul Iacob Czihack. Zotta
însă e nevoit să părăsească Iaşii şi este ales pre­
şedinte D-rul Basile Burger, vicepreşedinte rămâ­
nând tot Czihack, adevăratul animator al societăţii.
In ziua de 4 Februarie 1834 este ales protector
şi primul membru onorific al Societăţii generalul
conte Paul Kisseleff, guvernatorul ţării, atribuin- Dulapul cu tigrul. Foto Launay
du-i-se o diplomă specială. In prezenţa sa şi a re­
prezentanţilor ocârmuirii, are loc în aceeaş zi
deschiderea solemnă a Muzeului Istorico-Natural, Acest Institut se identifici cu regeneraţia Moldovei şi prin
care va fi pus de aici înainte la dispoziţia publicului. o statornici lucrare, toati sirguinţa soţietiţii va pindi de a
Solemnitatea se ţinu într’o sală mare din casa lui recomindui un aşezimint carele face epoci in istoria patriei».