Page 25 - 1933-08

47<> B O A B E D E G R Â U

societăţii, Burger demisionează la 7 Februarie, iar astăzi Universitatea ieşană. Graţie activităţii desfă­
la 19 Martie este ales Marele Vistiernic Mihail şurate de secţia agronomică, Zona, Czihack şi
Stur za, care fiind proclamat Domn al Moldovei, îşi Burger sunt aleşi membri corespondenţi ai socie­
dă în curând şi el demisia, iar în locul său, la 26 tăţii agronomice a Marelui Ducat de Baden.
Iulie al aceluiaş an, este chemat la preşedinţie Datorită interesului ce-1 purtau muzeului, atât
Hatmanul Grigore Ghica. Acesta ajunse şi el mai Domnitorul, cârmuirea cât şi boierii ţării, darurile
de cărţi, obiecte, monezi, devin din ce în ce mai
numeroase.
Ceea ce avea însă să ridice faima muzeului, fu
cumpărarea corpului unui elefant cu numele de
Gaba şi care murise în Iaşi, dela un italian anume
Luzzatto, directorul unui circ. Pentru adunarea
banilor (135 galbeni) au trebuit să se lanseze liste
de subscripţii, însă fără succes. Noroc că Vodă
Sturza a cumpărat scheletul şi pielea pe care le-a
donat apoi societăţii. Prin ce împrejurări, nu se
ştie, pielea acestui proboscidian a ajuns pe aco­
perişul unei case din mahalaua Ciurchi, unde a
stat cam până la 1858, când, destul de deteriorată,
a putut fi montată pe o armătură de fier, de un
preparator abil al muzeului, Martin Kieser. Ochii
i-a căpătat elefantul abia în 1862, după plecarea şi
retragerea lui Czihack în Germania.
De acum încolo mult timp, muzeul societăţii se
va numi « Cabinetul Elefantului *.
Tot în această epocă de înflorire a societăţii
încep a se organiza primele misiuni ştiinţifice
ale ei.
Astfel, botanistul Julius Edel, farmacistul losif
Szabo, silvicultorul D. Stănescu, D-rul Czihack şi
naturalistul Fr. Bell, întreprind primele cercetări
asupra florei şi faunei Moldovei. Iar D-rul Zotta şi
farmacistul A. Abrahamfi execută cele dintâiu ana­
lize de ape minerale din ţară.
Rezultatele interesante ale acestor cercetări sunt
publicate fie în broşuri, cum ea ceea a lui Edel:
« Bemerkungen iiber der Vegetation der Moldau *,
fie în diferite reviste din ţară sau din străinătate
(« Albina Românească », « Notiţii Statistice »,« Foaia
Dubp cu pisări. Foto Launay
ştiinţifică şi literară», «Flora», Buchner's Che-
mische Annalen *, etc.).
târziu Domn al Moldovei. El demisionează la 3 Dela Szabo rămâne un valoros ierbar cuprinzând
Octomvrie 1834, făcând loc Agăi Alex. Balş. peste 2.800 specii şi un voluminos manuscris despre
In acest timp colecţiile muzeului şi biblioteca Flora Moldovei, din nefericire rămas nepublicat
sporesc considerabil, numărul membrilor din ţară şi rătăcit în Bucureşti.
şi din străinătate creşte, iar societatea este invitată Fr. Bell adună o frumoasă colecţie de pasări pe
la Congresul medicilor şi naturaliştilor germani care o donează Muzeului Istorico-Natural, iar
dela Stuttgart. Abia mai târziu, în Septemvrie 1838, Czihack şi Szabo dau o listă de diverse animale
D-rul Czihack avea s'o reprezinte la un alt congres, (sugătoare, paseri, amfibii, peşti, insecte şi viermi),
acel al naturaliştilor germani dela Freiburg, unde clasificate după sistemul lui Linnl, în «Notiţii
el ţinu o interesantă conferinţă Intre anii 1834—35 Statistice * ale principelui Suţu.
societatea îşi adăugi o secţie de «iconomie rurală ». La 24 Maiu 1836, avu loc o adunare generală
Ea cuprindea acum în germene, facultăţile de extraordinară a Societăţii, la care asistă Vodă
medicină, ştiinţă şi ştiinţă agricolă, pe care le are Sturza, în sala mare a Academiei Mihăilene. Cu
acest prilej, preşedintele societăţii, Vornicul Const.
*) Publicaţi intr’o broşuri: Bericht ober die Forlschritte der Sturza, pronunţă un discurs de o rară frumuseţe
Civiluation in dem Furstenthum Moldav. Mitgetheilt der Ver- şi înălţime de cugetare, în care făcu un istoric al
sammlung deutscher Natur/orscher und Aerzte in Freiburg, im societăţii rezumând activitatea ei dela întemeiere
Sept. 1838 (cf. N. A. Bogdan, op. cit., pag. 49). şi până la acea dată. Buletinul Oficial al Moldovei