Page 34 - 1933-08

C R O N I C A

Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii

VIATĂ NOUA UNIVERSITARĂ. — Ettalul e o mă­ de-acolo, hotă rit oare şi pentru noi şi care altminteri ne rămân
năstire albi în Bavaria. La un ceas 51 jumătate de tren dela străine.
Munchen spre graniţa Tirolului şi spre Innsbruck, un autobuz Când e vorba de lucrările practice, « Ajutorul studenţesc
te ia din gara de munte Oberau şi te duce pe tot felul de ser­ internaţional»e in stare să ne arate ceva foarte aproape de noi.
pentine suitoare pini in umbra uriaşei cupole baroce, la 850 In piaţa Ţarului liberator din Sofia, în faţa Sobraniei şi in
de metri înilţime. La 4 kilometri mai departe e Oberammergau, arcul In care se află şi Muzeul Etnografic bulgar, se ridică o
satul de vâri vestit, unde din zece in zece ani se joacă Sufe­ mândră clădire. Ea a fost făcută din contribuţia hotâritoare a
rinţele şi Moartea lui bus, de o trupl de ţirani. Ministirea * Ajutorului studenţesc » şi are să fie, atunci când va fi chiver­
e din 1330, iar Misterul medieval din 1633. Suntem pe locuri nisită in întregime, una din cele mai moderne şi mai încăpă­
de puternici viaţi catolici şi de vechi tradiţii. Aid a avut toare case studenţeşti din Balcani, chiar dacă am cuprinde şi
loc la sfârşitul lui Iulie un congres, ca si cerceteze noude România. Ea e mai mult decât un mare cămin şi o mare cantină,
), indreptâri ale vieţii universitare şi ciile pe care i se poate pentrucă, fiind şi aceasta, nâzucşte mai departe, să dea mijloace
veni in ajutor. El era organizat de un aşezământ genevez, studenţilor să se întreţină singuri, nu din burse, subvenţii sau
« Ajutorul universitar », şi a adunat împreună, mulţumită ca­ răbdări, ci din produsul propriei munci. In rând cu dormitoarele
racterului lui internaţional, vreo 175 de delegaţi din 30 de ţări. şi sălile de mâncare, se inşirâ atelierele, de legâtorie, de cis-
Indienii singuri erau 27, îmbrăcaţi cei mai mulţi in portul mâric sau de învăţatul scrisului la maşină, biurourile de plasare
de-acasă, cu turbane colorate sau cu coifuri de fir înfăşurate studenţească şi de indrumarc profesională.
in borangicuri albe fâlfiitoare. Alături de profesori şi inte­ Anul acesta « Ajutorul studenţesc » a organizat asistenţa şi
lectuali, se găsiau studenţi, mai ales din ultimii ani, încadraţi plasarea studenţilor cari, datorită împrejurărilor politice din
toţi de secretarii biuroului şi de ordinea de zi. România n’are Germania de după Martie 1933, au fost siliţi să părăsească
încă un comitet naţional şi legăturile cu noi s’au restrâns la universităţile unde studiau şi chiar ţara. Până acum se pare că
cerere de material informativ şi statistic şi la o consfătuire e vorba de un număr de vreo mie, dintre cari cei mai mulţi
anul trecut la Sofia, intre puţini, pentru cercetarea putinţelor dela mediană şi drept, iar până la sfârşitul anului e de prevăzut
de conlucrare intre popoarele universitare balcanice. că numărul se va indoi. Dintre aceştia 5 până la 600 au luat
Acţiunea acestei organizaţii poate fi astăzi urmărită atât din drumul Franţei şi al universităţilor ei, 100 până la 150 al
lucrările celor douăsprezece congrese anuale ţinute cit şi din Olandei, tot pe atâţia al Cehoslovaciei şi vreo 40 al Belgiei.
alte publicaţii. Poate că cea mai însemnată rămâne volumul: Uneori aceste ţâri sunt numai nişte rezervoare colectoare, de
Universitatea intr'o lume schimbată, tipărit numai in engle­ unde, atât dela sine cât şi prin serviciile « Ajutorului studen­
zeşte şi epuizat la puţine luni după apariţie. El aduce contri­ ţesc *, refugiaţii se îndreaptă de asemenea şi in alte părţi, cum
buţiile cele mai competente despre starea universităţii in ar fi din ce in ce mai mulţi spre Italia, spre Spania sau Statele-
diferite ţări, faţă de nouile probleme ale societăţii. Ultimul Unite. Diferite consideraţii ii îndeamnă, bunăvoinţa primirii,
congres a hotărit, la propunerea delegatului român, ca studiile asemănarea de limbă, cum ar fi universitatea germană dela
cele mai de seamă, cu slaba actualizare cerută de trecerea Praga, perspectiva plasării, cum ar fi Spania cu porţile deschise
vremii, să apară in traducere, in revistele de cultură mai răs­ spre America de Sud. Deşi preocuparea aceasta nu poate fi
pândite din toată lumea. Atâtea experienţe din ţări vecine, pentru biurou decât vremelnică, ea nu cere mai puţină bătae de
unele mult mai mari decât a noastră, ne pot fi de folos, cap, atât pentru găsirea fondurilor trebuincioase cât şi pentru
chiar dacă nu in scopul să le urmăm, ci numai să le cunoaştem cea mai potrivită organizare. Poate, apoi, că tot atâta bătae de
şi să înţelegem unele fenomene ale vieţii sociale şi politice cap trebuc pentru înlăturarea diferitelor susceptibilităţi, destul