Page 35 - 1933-08

480 B O A B E D E G R Â U

de violente, cum s’a dovedit cu prilejul congresului din urmă, tocmai problema ajutării studenţilor din Germania refugiaţi
când s’a ajuns la ciocniri primejdioase pentru bunul mers fi in străinătate. Congresul a trebuit să se îmbarce in autobuze
strânsa colaborare a tuturor elementelor care alcătuesc mişcarea. mari de turism şi să străbată 250 de kilometri prin strâmtori
In buni parte, tocmai aceastâ chestiune a dat înfăţişarea de munţi şi pe valea cea mai sălbatică şi mai frumoasă din
destul de ciudaţi, congresului din urmi. El s'a ţinut in doui Europa, peste graniţi de trei ţări, ca să poposească in căzărmile
localitiţi, foarte deosebite şi depirtate una de alta. La Ettal, unui fort din liberala Elveţie. Cei câţiva delegaţi germani au
a
in aerul plin numai de bitaia orelor din clopotniţa ministirii trebuit să ia alt drum, mai pe la miazănoapte, pcntrucă autori­
şi de mirosul idilic al fânului care se cosia in poieni şi pe tăţile austriace ii socoteau, ca pe toţi deţinătorii de paşapoarte
povârnişuri, s’au discutat timp de patru zile curentele spirituale germane, indezirabili.
ale lumii de astâzi, intr'un ton ţinut, cât s'a putut mai mult, Câmpul de activitate şi posibilităţile • Ajutorului studenţesc
academic. Deschiderea congresului a fost fâcută de Ministrul internaţional * se văd insă mai bine din împărţirea materialului
Instrucţiei şi Cultelor din Bavaria, care venia dela inaugurarea de discuţie in congres. Discuţiile in şedinţă se făceau pe delega­
unor serbări şi concerte wagneriene, la implinirea a 50 de ani ţii, care ajungeau întâiu la un punct de vedere comun intr'ocon-

Mânăstirea Ettal din Bavaria

dela moartea marelui compozitor, şi a subliniat acest eveniment sfătuire numai intre membru fiecăreia. Pentru fiecare chestiune
ca o lozincă. După el a luat cuvântul Comandantul Batalioa­ din ordinea de zi, se făcea o incheere, pe care o prezenta adu­
nelor de Asalt, ca să arate, intre altele, că aceste formaţii ale năm preşedintele şedinţei, in limba lui maternă. Atât cuvân­
tineretului, sub noul regim politic german, nu înseamnă mcio tările cât şi discuţiile şi incheerile se traduceau numaidecât
primejdie pentru pace şi n’au un caracter militar, d dimpotrivă, in celelalte două limbi oficiale. Acestea erau engleza, franceza,
şi ca să se bucure că atâţia străini, alergaţi din toate colţurile germana, dar s'a auzit şi italiana $i spaniola. Unicul spaniol
lumii, au să-şi poată da seama, prin experienţă proprie, de aflat de faţă era foarte căutat, pentrucă se pare că învăţământul
împrejurările din Germania. Noua organizare universitară şi spaniol e intr'o mare transformare, care e in curs şi se desăvâr­
mai ales studenţească germană, cu idolatria Statului şi carac­ şeşte repede. Experienţa aceasta socialistă, cu deschiderea
terul de mobilizat, ca soldat sau ofiţer, in serviciul lui, al universităţii muncitorilor, cari la una din ele s'au înscris intr’un
oricărui cetăţean, şi in intâiul rând al cetăţeanului academic, număr de 15.000, interesa pe multă lume, dar mai cu seamă
a fost strălucit expusă de studenp sau seniori germani, trimişi pe delegaţii Statelor liberale sau cu un regim politic apropiat.
acolo in acest scop, aşa cum a fost uneori strălucit apărată de Pentru aceleaşi motive, dar in alt mediu, cuvântul Italienilor
delegaţi italieni sau strălucit combătută de delegaţi francezi şi era ascultat. Se vorbia uneori in numele a trei revoluţii. Revo­
anglosaxoni. Ettalul a fost, in tot cazul, sălaşul discuţulor de luţiile, care se Înţelegeau intre ele mai bine la congres, nu
principii şi al programului de lucru teoretic. Pentru ordinea de erau chiar cele neolatine. Glasul rasei răsuna mai slab decât
zi şi propunerile de ordin practic, intre care se aşează in frunte glasul înrudirilor politice.