Page 36 - 1933-08
P. 36

C  R  O  N  I  C  A                                   481


           In schimb, la Luziensteig, in Elveţia, s’a lucrat in cinci   puţin  un  studiu  fundamental  de  introducere  asupra  organizării
  pk      comisii, fiecare alcătuită pe cât se putea din reprezentanţi ai  şi  vieţii  universitare  dela  acea  universitate,  care,  prin  punere
          tuturor ţărilor de faţă şi sub un preşedinte tot de altă naţiona­  la  olaltâ  a  mai  multora,  să  dea  o  icoană  cât  mai  cuprinzătoare
          litate.  Legătura  cu  ceea  ce  s’a  făcut  in  trecut  şi  cu  vederile   şi  fără  alte  străduinţe  şi  cheltuieli,  greu  de  injghebat.  A  doua
          Consiliului  de  direcţie,  o  ţineau secretarii,  cari erau funcţionari   problemă,  de  care  comisia  întâia  s’a  apropiat,  a  fost  aceea  a
          ai  Secretariatului  general  dela  Geneva.  După  o  discuţie,  uneori   Suprapopulării  Universităţilor:  Secţia  Cercetărilor  universitare
          destul  de  zbuciumată,  de  două,  trei  zile,  se  ajungea  la  un   a pus la cale o anchetă internaţională şi a convocat o conferinţă
          raport,  care  se  citea  in  şedinţă  plenară,  se  primia  sau  se  com-   de  experţi,  la  cererea  comitetului  german,  care  trebuia  să  se
          bâtea  şi  rămânea  să  fie  supus  ca  o  propunere  a  congresului.   adune  la  Dresda  şi  comisia  întâia  a  hotârit  să  se  adune  la
          Consiliului  de  direcţie  sau  Adunăm.  «Ajutorul  studenţesc   Geneva,  cam  pe  la  20  Septemvrie,  când  o  mare  parte  din
          internaţional  »  e  o  asociaţie,  alcătuită  din  comitete  naţionale,   membni ei se găsesc in Elveţia cu alte îndatoriri internaţionale.
          cu  membri  aderenţi  locali,  şi,  ca  organizaţie,  condusă  de  un   Pentru  organizarea  acestei  anchete  şi  conferinţe  Asociaţia  a
          Comitet  executiv  sau  Adunare  şi  de  un  birou  de  secretari  şi   căpătat  dela  mai  multe  instituţii  americane  o  subvenţie  de
          funcţionari,  peste  care  stă  un  Secretariat  general-  Secretarul   5000  de  dolari.  16  ţări  au  răspuns  până  acum  la  anchetă,  care
          general,  de  mulţi  ani,  e  un  tirolez  cu  creştere  anglosaxonă,   se  aşează  după  alfabet,  astfel:  Austria,  Belgia,  Bulgaria,  Ceho­
          d-1 Walter Kotschnig, care ne cunoaşte
  f       şi ne iubeşte ţara prin soţia lui, fosta
          miss Priss, secretară inimoasă numai­
          decât  după  râzboiu  la  Asociaţia  Cre­
          ştină  a  Femeilor  din  Bucureşti,  unde
          n’a  lăsat  decât  bune  amintiri.  Aduna­
          rea e alcătuită din 20 de membri, pu­
          tând  sâ  fie  sporiţi,  după  statute,  până
          la  25,  acum  sub  preşedinţia  d-luiTis-
          sington  Tatlow  din  Anglia.  Trei
          membri  sunt  trimişi  de  Anglia,  trei
          de  Statele-Unite,  trei  de  Franţa,  trei
          de  Germania,  doi  de  Olanda,  şi  câte
          unul de Cehoslovacia, Jugoslavia, Bul­
          garia,  Austria,  Elveţia  şi  India.  Bu­
          getul  de  anul  trecut  a  fost  de  131.786
          franci  elveţieni,  iar  cheltuielile  de
   ^      155-720» ceea ce dă un deficit de vreo
          24.000  franci  elveţieni.  Cel  mai  în­
          semnat  capitol  al  veniturilor  îl  re­
          prezintă subvenţiile diferitelor State.
          In frunte stau Sutele- Unite cu 37.x r r
          franci  elveţieni  şi  Anglia  cu  18.895,
          ceea  ce  însumează  la  un  loc  56.006  franci  elveţieni.  Urmează   slovacia,  Danemarca,  Franţa,  Germania,  Olanda,  India,  Le­
          Germania  cu  7.386,  Franţa  cu  2.620,  India  cu  1.863,  Elveţia   tonia,  Jugoslavia,  Norvegia,  Polonia,  Spania  şi  Ţara  Galilor.
          cu 1.750 şi alte ţări cu sume sub acestea.       Intre  cele  care  n’au  răspuns  se  află  şi  România,  dar  şi  Anglia,
            întâia  comisie  a  avut  ci  obiect  cercetarea  chestiunilor  uni­  Italia  şi  alte  ţări  cu  o  organizare  de  statistică  şi  de  studii  şi  cu
          versitare  şi  a  fost  prezidată  de  delegatul  român  ajutat  de   îndatoriri  şi  colaborări  internaţionale  mai  mari  decât  ale
          Secretarul general al Asociaţiei. Patru probleme au preocupat-o:   noastre. Dacă aceasta poate fi o mângâere, ea nu ne scuză fireşte,
          1.  Publicaţiile.  Despre  universiutea  intr'o  lume  schimbată   şi nici nu ne despăgubeşte de absenţa dela o asemenea întâlnire.
          am amintit un cuvânt. Ea trebue să fie urmată, potrivit hotâririi   «Ajutorul  studenţesc  internaţional  •  urmăreşte:  să  stabilească
          dela  început,  de  un  al  doilea  volum:  Universitatea  in  afară  de   proporţia in care suprapopulaţia există şi să-i determine cauzele
          lumea  occidentală,  in  care  ar  intra  India,  China,  Japonia  sau   cât  mai  exact  cu  putinţă;  să  definească  urmările  acestei  supra­
          America  de  Sud  şi  Africa.  In  felul  acesta  cercetătorul  ar  avea   populaţii,  care  impiedicâ  universităţile  să-şi  împlinească  ro­
          înaintea  ochilor  starea  şi  mai  ales  tendinţele  universităţu  din   sturile  şi  loveşte  in  cariera  tinerilor  universitari;  să  cer­
          toate  părţile  globului.  Problema  ar  putea  fi  urmărită  in  toată   ceteze  soluţiile încercate  sau propuse şi să studieze posibilităţile
          felurimea  distribuţiei  geografice,  iar  iniţiativele  şi  măsurile,   aplicării lor; să pregătească, prin punerea împreună a experţilor
          centralizate  şi  grupate  corespunzător.  In  afară  de  volumele   din  diferite  ţâri  cari  au  lucrat  la  anchetă,  căile  pentru  aducerea
          mari  şi  grele  s’a  botărit  să  se  scoată  o  serie  de  broşuri,  despre   la  îndeplinire  a  măsurilor  concrete.  A  treia  problemă  urmărită
          chestiuni mai actuale şi in plină prefacere, cum ar fi « Organi­  de  comisia  întâia  a  fost  aceea  a  Studiului  şi  Discutării  chestiu­
          zarea  şi concepţia  universităţii in noua Germanie *  sau « Uni­  nilor universitare din diferite ţăn în societăţi şi adunări ale stu­
          versitatea  in  noua  Spanie  *.  S’a  crezut,  in  sfârşit,  că  e  de  mare   denţilor  şi  profesorilor,  iar  cea  din  urmă,  aceea  a  lărgirii  atri­
          folos  să  se  intervie  pe  lângă  rectorate  sau  edituri  universitare   buţiilor  comisiei,  care  să  aibă  in  seamă,  din  punct  de  vedere
          pentru ca in călăuzele diferitelor universităţi să se facă cel  tehnic, toate publicaţiile Asociaţiei.
   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41