Page 36 - 1933-08
P. 36
C R O N I C A 481
In schimb, la Luziensteig, in Elveţia, s’a lucrat in cinci puţin un studiu fundamental de introducere asupra organizării
pk comisii, fiecare alcătuită pe cât se putea din reprezentanţi ai şi vieţii universitare dela acea universitate, care, prin punere
tuturor ţărilor de faţă şi sub un preşedinte tot de altă naţiona la olaltâ a mai multora, să dea o icoană cât mai cuprinzătoare
litate. Legătura cu ceea ce s’a făcut in trecut şi cu vederile şi fără alte străduinţe şi cheltuieli, greu de injghebat. A doua
Consiliului de direcţie, o ţineau secretarii, cari erau funcţionari problemă, de care comisia întâia s’a apropiat, a fost aceea a
ai Secretariatului general dela Geneva. După o discuţie, uneori Suprapopulării Universităţilor: Secţia Cercetărilor universitare
destul de zbuciumată, de două, trei zile, se ajungea la un a pus la cale o anchetă internaţională şi a convocat o conferinţă
raport, care se citea in şedinţă plenară, se primia sau se com- de experţi, la cererea comitetului german, care trebuia să se
bâtea şi rămânea să fie supus ca o propunere a congresului. adune la Dresda şi comisia întâia a hotârit să se adune la
Consiliului de direcţie sau Adunăm. «Ajutorul studenţesc Geneva, cam pe la 20 Septemvrie, când o mare parte din
internaţional » e o asociaţie, alcătuită din comitete naţionale, membni ei se găsesc in Elveţia cu alte îndatoriri internaţionale.
cu membri aderenţi locali, şi, ca organizaţie, condusă de un Pentru organizarea acestei anchete şi conferinţe Asociaţia a
Comitet executiv sau Adunare şi de un birou de secretari şi căpătat dela mai multe instituţii americane o subvenţie de
funcţionari, peste care stă un Secretariat general- Secretarul 5000 de dolari. 16 ţări au răspuns până acum la anchetă, care
general, de mulţi ani, e un tirolez cu creştere anglosaxonă, se aşează după alfabet, astfel: Austria, Belgia, Bulgaria, Ceho
d-1 Walter Kotschnig, care ne cunoaşte
f şi ne iubeşte ţara prin soţia lui, fosta
miss Priss, secretară inimoasă numai
decât după râzboiu la Asociaţia Cre
ştină a Femeilor din Bucureşti, unde
n’a lăsat decât bune amintiri. Aduna
rea e alcătuită din 20 de membri, pu
tând sâ fie sporiţi, după statute, până
la 25, acum sub preşedinţia d-luiTis-
sington Tatlow din Anglia. Trei
membri sunt trimişi de Anglia, trei
de Statele-Unite, trei de Franţa, trei
de Germania, doi de Olanda, şi câte
unul de Cehoslovacia, Jugoslavia, Bul
garia, Austria, Elveţia şi India. Bu
getul de anul trecut a fost de 131.786
franci elveţieni, iar cheltuielile de
^ 155-720» ceea ce dă un deficit de vreo
24.000 franci elveţieni. Cel mai în
semnat capitol al veniturilor îl re
prezintă subvenţiile diferitelor State.
In frunte stau Sutele- Unite cu 37.x r r
franci elveţieni şi Anglia cu 18.895,
ceea ce însumează la un loc 56.006 franci elveţieni. Urmează slovacia, Danemarca, Franţa, Germania, Olanda, India, Le
Germania cu 7.386, Franţa cu 2.620, India cu 1.863, Elveţia tonia, Jugoslavia, Norvegia, Polonia, Spania şi Ţara Galilor.
cu 1.750 şi alte ţări cu sume sub acestea. Intre cele care n’au răspuns se află şi România, dar şi Anglia,
întâia comisie a avut ci obiect cercetarea chestiunilor uni Italia şi alte ţări cu o organizare de statistică şi de studii şi cu
versitare şi a fost prezidată de delegatul român ajutat de îndatoriri şi colaborări internaţionale mai mari decât ale
Secretarul general al Asociaţiei. Patru probleme au preocupat-o: noastre. Dacă aceasta poate fi o mângâere, ea nu ne scuză fireşte,
1. Publicaţiile. Despre universiutea intr'o lume schimbată şi nici nu ne despăgubeşte de absenţa dela o asemenea întâlnire.
am amintit un cuvânt. Ea trebue să fie urmată, potrivit hotâririi «Ajutorul studenţesc internaţional • urmăreşte: să stabilească
dela început, de un al doilea volum: Universitatea in afară de proporţia in care suprapopulaţia există şi să-i determine cauzele
lumea occidentală, in care ar intra India, China, Japonia sau cât mai exact cu putinţă; să definească urmările acestei supra
America de Sud şi Africa. In felul acesta cercetătorul ar avea populaţii, care impiedicâ universităţile să-şi împlinească ro
înaintea ochilor starea şi mai ales tendinţele universităţu din sturile şi loveşte in cariera tinerilor universitari; să cer
toate părţile globului. Problema ar putea fi urmărită in toată ceteze soluţiile încercate sau propuse şi să studieze posibilităţile
felurimea distribuţiei geografice, iar iniţiativele şi măsurile, aplicării lor; să pregătească, prin punerea împreună a experţilor
centralizate şi grupate corespunzător. In afară de volumele din diferite ţâri cari au lucrat la anchetă, căile pentru aducerea
mari şi grele s’a botărit să se scoată o serie de broşuri, despre la îndeplinire a măsurilor concrete. A treia problemă urmărită
chestiuni mai actuale şi in plină prefacere, cum ar fi « Organi de comisia întâia a fost aceea a Studiului şi Discutării chestiu
zarea şi concepţia universităţii in noua Germanie * sau « Uni nilor universitare din diferite ţăn în societăţi şi adunări ale stu
versitatea in noua Spanie *. S’a crezut, in sfârşit, că e de mare denţilor şi profesorilor, iar cea din urmă, aceea a lărgirii atri
folos să se intervie pe lângă rectorate sau edituri universitare buţiilor comisiei, care să aibă in seamă, din punct de vedere
pentru ca in călăuzele diferitelor universităţi să se facă cel tehnic, toate publicaţiile Asociaţiei.