Page 37 - 1933-08

48a B O A B E D E G R Â U

Comisia a doua a avut ca obiect Cooperarea intelectuali şi A treia comisie a avut ca obiect ajutorul studenţesc prin sine
Studiile internaţionale, a propus mai multe conferinţe şi în­ însuşi, cunoscut mai bine prin expresia englezi self-help şi
tâlniri anul acesta şi cel viitor, de pildi în Anglia de Paşti, organizarea cooperativă a studenţilor, cu următoarele capitole
intre Englezi, Francezi, Germani cu participarea Italienilor şi şi lucrări: serviciul sănătăţii; casa studenţilor; împrumuturi şi
Americanilor, pentru discutarea problemelor economice; un burse; orientarea profesională; situaţia economică a studen­
ţilor in diferite ţări.
A patra comisie a avut ca obiect serviciul social universitar
şi serviciul social, tabere de muncă, după model german,
Settlemente după model anglosaxon şi serviciu social la ţară.
Comisia a cincia şi cea din urmă a avut ca obiect opera de
ajutor şi in deosebi chestiunea dureroasă, despre care am
amintit, a studenţilor plecaţi din Germania. Cu toată căutarea
pentru ca formula găsită să impace atât indatorinie de principiu
ale Asociaţiei, care stă pe teren internaţional şi nu poate să
nesocotească acest fapt, emigrarea şi lipsa de mijloace a sute
şi mii de studenţi pribegiţi fără voia şi fără vina lor, cât şi
susceptibilităţile germane, care cer neutralitate şi obiectivitate
şi pretind că in felul acesta se aduce o desavuare mascată unui
regim politic, rezultatul a fost un protest al delegaţiei germane
faţă de Comitetul executiv. Opera de ajutorare insă se va
organiza.
Din frământarea şi programul de lucru al Congresului al
XlI-lea al « Ajutorului studenţesc internaţional • s'au văzut.
In afară de rezultatele propriu zise, liniile de lumină şi de
umbră, in care se încadrează astăzi, cu speranţele şi cu du­
rerile ei, viaţa universitară de pretutindeni. Ea se arată ca o
mare putere, şi nicio jertfă nu trebue si sperie, atât din partea
organizaţiilor universitare insele, cât şt din partea opiniei
publice şi a Statelor, pentru ca tot ceeace o împiedică să fie
înlăturat şi tot ceeace o ajută să fie pus in mişcare. România,
care aşteaptă dela Universitate şi dela tineretul ei, mai mult
chiar decât alte ţări, nu se poate să nu se pătrundă de acest
adevăr.
MARI SCRIITORI DE ASTĂZI. — Literatura a fost
unul din cele mai vechi mijloace de cunoaştere, de legătură
şi prin urmare, de înrâurire intre popoare. Scriitorul, care
a putut să treacă hotarele, a împlinit şi această menire mai
înaltă. Pe măsură ce mergea pe căile lumii, purtătorul din
el al unui ideal de frumuseţe se schimba intr’un purtător de
ideal de înţelegere şi de omenie. Şi iată cum, călăuzele noastre
in vecini sunt cele mai depline şi mai bogat orhestrate per­
Fortul Luziensteig din Elveţia sonalităţi la cari ei le-au putut da naştere in cursul timpurilor.
Ce Grecie dumnezeiască şi fără moarte, in duda istoriei,
curs de imţtare in viaţa francezi la Paris, in Octomvrie, se deschide înaintea noastră, când ne duce, cu paşi de hexa­
pentru Americani; o călăuză pentru Chinezii cari vin la studiu metri, Omer; in ce lumină şi in ce făpturi ni se arată Italia,
in Europa şi un serviciu de informaţii in porturile de debarcare; când tovarăş pe potecile lui de terţine ni-e Dante; ce Rusie
o conferinţă juridici intre delegaţi olandezi, elveţieni, germani muncită, cu vârfuri şi prăpăstii, cu licărire de pietre scumpe
şi francezi, la Luxemburg, in Februarie 1934; o conferinţă de coroane bizantine, işi face loc din nesfârşitele povestiri
franco-spanioli care să cerceteze surea tineretului francez şi ale lui Tolstoi şi Dostoievschi; ce Norvegie de fiorduri şi
spaniol in faţa problemelor principale intelectuale şi politice. de întrebări ne priveşte din Ibsen şi Knut Hamsun; ce Anglie
Două din acestea, după incă o serie întreagă de conferinţe şi se rostogoleşte la orizont, ca intr’o cădere de apă, din Sha-
cursuri, pentru fascism la Roma, pentru studenţii albi şi negri kespearc; ce Spanie cavalerească vine la noi cu Cervantes;
in Africa de Sud, ne privesc deadreptul pe noi. Cea dintâi ce Franţă zvăpăiată şi mândră ne întâmpină cu Balzac şi
vrea să inoiască şi să lărgească frontul de discuţii dela Sofia din Victor Hugo; ce Germanie se ridică dintre catedrale şi orge
*932, pentru colaborarea universităţilor balcanice, printr'o cu Goethe! Istoria literaturii e un tratat de geografie sufle­
adunare cu delegaţii ţărilor Peninsulei la Bucureşti in 1934, tească etnică, aşa cum nu putem să o avem in altă parte.
iar cea dea doua la Viena, in acelaş an, intre delegaţii Europei Când mi gândesc la marii scriitori de astăzi, din mulţimea
Centrale: cehoslovaci, unguri, jugoslavi şi români. lor cunoscută in cărţi sau aevea, cel care stărue mai mult e