Page 45 - 1933-08

490 B O A B E D E G R Â U

de 6.870 in 1930, dm care 4.534 prin lege, 3.169 prin dar sau O fală nouă a Academiei Române şi a • Analelor » din 1932
schimb şi 410 prin cumpărări; numere de reviste din ţară e apariţia intre preocupările membrilor, ca şi pe unul din cele
5.528 şi din străinătate, 3.166; ziare, din ţară 1.363 şi de- mai umblate bulevarde, a Fundaţiei Dalles. Datoare prin
aiurea 13; documente, 102; volume manuscrise, 57; stampe acte fundaţionale să clădească, pe un loc moştenit, săli de
şi portrete 92, monete 59, şi altele şi altele. După limba in care expoziţii de artă şi de spectacole muzicale. Academia a izbutit
au fost tipărite publicaţiile primite legal, 3.850 erau romăne, să dea Bucureştiului, cu o cheltuială de 15 milioane, un fel
229 maghiare, 232 germane, 176 franceze şi altele 47. Ceti- de Palat Cultural, care e azi cel mai căutat dintre toate şi a
căpătat o adevărată strălucire prin numele mari pe care le-a
W adăpostit. Expoziţia retrospectiv^ Grigorescu, Andreescu,
Luchian, cu care Fundaţia Dalles s'a inaugurat in Mai 1932,
a rămas aproape un eveniment de istorie a artelor. «Analele •
aduc dări de seamă şi cuvântările ţinute, intre care se deose­
beşte printr‘0 neaşteptată stăpânire a materialului, «Vechea
artă plastică a poporului român », de academicianul Octavian
Goga.
Acestea şi multe altele e astăzi Academia Română, cu aşe-
zămintele pe care şi le-a urzit imprejur şi cu mănunchiul de
oameni cari-i alcătuesc trupul viu, cei mai de seamă şi mai
lucrători in ramura lor de ştiinţă sau de literatură şi ană.
Ea este intre noi, furaţi de tot felul de vârtejuri, puterea ne-
sguduitâ şi înaltă, la care ne ridicăm cu incredere privirile.
O facem noi, nat de rând, şi o face şi Regele nostru, care in
şedinţa de comemorare a lui Iacob Negruzzi şi Şuţu a spus:
« Sunt convins că Academia Română, care a fost, in trecut,
tot gândul Românismului, va urma acelaş drum şi în viitor ♦ .
ÎNTÂIUL DIRECTOR AL INSTITUTULUI DE AGRI­
CULTURA DELA PANTELIMON. — In articolul despre
Şcoala de Agricultură dela Herăstrău, azi Academia de înalte
Studii Agronomice din Bucureşti, apărut in «Boabe de Grâu*
Nr. 5, s’a arătat că întâiul director al Institutului de Agricul­
tură dela Pantelimon a fost C. Slâtineanu. Pronumele este
greşit. Trebuie citit Alex. G. Slătineanu.
Acest intemeictor al intâiei Şcoale de Agricultură in Mun­
tenia a fost fiul Marelui Vornic Iordache Slătineanu. Făcuse
studii de agronomie la Şcoala dela Grignon din Franţa. După
ce a dus la bun sfârşit însărcinarea dată de Vodă Ştirbey de
a organiza Şcoala dela Pantelimon, a ocupat diferite demni­
tăţi: a fost inspector in Principatele-Unite, Deputat şi Pre­
fect de Ilfov. Este unul dm expozanţii români la expoziţia
tori au fost 17.864 faţă de 15.951 in 1930 şi 59.010 cărţi date, din Paris din 1867, unde a dobândit o medalie de argint cu
faţă de 53.027 in anul dinainte. Biblioteca Academiei Române numele lui. A fost născut in 1818 şi a murit la 1885.
e plină de viaţă, şi ea trebue ţinută deschisă, cu toate puterile Alex. G. Slâtineanu este tatăl d-lui Prof. Al. A. Slâtineanu
ei ştiinţifice şi administrative, oricare ar fi jertfele. Punând şi bunicul d-lui maior B. Slâtineanu, care ne*a dat aceste
in cumpănă folosul şi vaza pe care Biblioteca le infâţişează, preţioase lămuriri biografice, referitoare la una din marile fi­
nicio jertfă nu e prea scumpă! Ea ni se întoarce înzecit. guri ale agronomiei şi agriculturei româneşti.

Teatru, muzică, radio, cinematograf

FILME ROMANEŞTI. — Poate că un film românesc Subiectul e exotic. El e o prelucrare cinematică după cu­
vrednic de numele lui ar trebui să aibă subiect băştinaş, să noscuta piesă americană, care a făcut atâtea săli pline in Bucu­
fie jucat de artişti de-ai noştri şi lucrat intr'un studio al ţării. reşti. Păcat că toate cele câteva acte se petrec pe loc, într'o sală
Pentru o bună bucată de vreme cerinţa cea din urmă cel puţin de aşteptare de gară. A fost o acrobaţie şi pentru dramaturg să
nu va putea fi împlinită. Toate încercările noastre de film scoată ceva de-aici, dar pentru regisorul filmului a fost un chin.
sonor au fost cârpeli sau ne-au fost aduse de peste graniţâ. Toată partea de introducere şi de pregătire a atmosferei e
Am văzut insă de curând un film care începe să se apropie înceată, cu episoade care abat şi întârzie desfăşurarea, pe când
de ceea ce visăm. E vorba de «Trenul fantomă». sfârşitul idilic sau glumeţ, abia se mai poate asculta după