Page 46 - 1933-08

C R O N I C A 491

descărcarea, intr'adevar puternică, a intrigii însăş. Lupta intre partea lui vorbită. Fireşte că şi subiectul împinge 1 intr’acolo,
şeful siguranţei şi şeful contrabandiştilor a ieşit încâlcită, deşi sărac in fapte şi in schimbări, cum e, dar rareori am văzut un
toate elementele dramatice erau date, şi aceasta numai din film în care să se vorbească atât. El e, ca şi teatrul, o adevărată
pricină că nimeni nu înţelege de ce nu sar în ajutor atâţia din şcoală de limbă românească şi ar trebui trimis prin ţinuturile
martorii încâerării pe viaţă şi pe moarte, iar, când sar, nu se pe unde ea se vorbeşte mai puţin şi mai slab. Numai in filmele
vede, cine ca să ia partea unuia şi cine a celuilalt. Indrâsnelile idiş, venite la noi, se mai vorbia atât, şi se simţia că pe de o
cinematografice, de spaţiu, mişcare şi variaţie sunt puţine. pane, din încântarea faţă de propria limbă şi, pe de alta,
Textul libretului s’a ţinut prea strâns de textul tragicomediei. pentru răspândirea, atât a dragostei ei, cât şi a unei frumoase
Artiştii sunt români. S'a simţit încă odată ce înseamnă rostiri. Această vorbă prea multă,-slăbeşte insă caracterul de
aşezarea năprasnică in lumina farurilor, care e de o sută de ori film şi de joc văzut al ♦ Trenului fantomă» şi îl apropie de o
mai vie decât lumina rampei, şi înaintea aparatelor de înre­ reprezentaţie de dramă.
gistrare, a unor artişti de talent şi de bunăvoinţă, dar cari Filmul a fost lucrat, ca o versiune românească, la Budapesta,
păstrează obişnuinţa scenei de teatru şi a opticei ei. Se joacă in studioul Hunnia. Regisorul Jean Mihail, un luptător pe
şi se declamă prea mult in «Trenul fantomă». In teatru poate care nimic nu-1 osteneşte in câmpal filmului romlnesc, ne-a
mergea sau nu se băga atâta de seamă; aici nu. Numai Bulandra spus că pentru întreagă această întreprindere n'a avut decât
şi Storin rezistă dela început până la urmă; deopotrivă, Dida zece zile şi că versiunea noastră a ieşit cu toate acestea mult
Solomon, tragică şi mai ales fotogenică; ceilalţi numai pe- mai bună decât cea maghiară. Ce trebue să fie cealaltă! Şi câte
alocuri;sunt şi unii, cari de loc. Regisorul însuş nu i-a ajutat mai fac să înghită publicul, filmul naţional şi patriotismul in
totdeauna. Sunt unele lungimi, cu totul neîngăduite, şi de care cinematograf!
privitorul se răzbună pe artistul care nu ştie să dispară Ia Avem încă un film românesc, dar alcătuit, in cele trei ele­
vreme. Alteori fotograful a fost stângaciu. Sunt scene aşezate mente ale lui, subiect, artişti şi scenă, în felul arătat. Numai
atât de geometric încât parcă sunt fotografii din suplimentul artiştii sunt români, şi ei înşişi nu sunt artişti de cinematograf.
teatral dela LTllustration. Obrazul drept al lui Bulandra e « Trenul fantomă » ne va ajuta mai cu seamă să ne gândim
mult mai bătrân şi mai puţin expresiv, fotografiat, decât cel la filmul aşteptat şi, fără sâ-i făgăduim însuşirile, aşa cum nu-i
stâng. trecem sub tăcere lipsurile, ne va pregăti, mai bine decât altele,
• Trenul fantomă • se dă de gol ca un film de început şi prin pentru el.

Turism, sport, educaţie fizică

CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE. — Colecţia, începută prin cuprinsul special că sunt îndreptate mai ales către elevii
acum câţiva ani de « Cartea Românească *, a ajuns departe, ea e prea elementară. Aşa sunt unele broşuri, care s’ar părea
la vreo 180 de broşuri şi în toate mâinile pentru care a fost
gândită. E vorba de o adevărată enciclopedie de cunoştinţe
pentru toţi, cu un caracter larg de popularizare, in marginile
restrânse a 32 de pagini. Dacă socotim, una peste alta, numai
la 3000 numărul exemplarelor vândute din fiecare, înseamnă
că vioaia colecţie a avut cel puţin 500.000 de cititori. Eu nu
ştiu o altă publicaţie de ştiinţă popularizată, care sâ-i poată
sta in România alături. Meritul e cu atât mai marc cu cât e vorba
de o adevărată creştere in citirea pentru învăţătură, după ce
creşterea noastră a fost timp de ani şi ani, mai mult in citirea
pentru petrecere.
Fireşte că de pe această treaptă trebue să se calce mai sus.
Cred chiar timpul sosit. Pregătirea şi încrederea ne-au dat-o
înseşi « Cunoştinţe folositoare ». Ceea ce sunt insă, la aceeaş
editură, « Pagini alese *, cu extrase din autorii clasici şi scurte
introduceri asupra vieţii şi operei lor, faţă de ediţia com­
pletă a acestor clasici inşişi, trebue să ajungă Enciclo­
pedia, pe care o dorim, faţă de colecţia de astăzi. Una n'o
înlătură şi nici n’o păgubeşte pe cealaltă. Dimpotrivă, fragmentul
duce la întreg şi tratarea sumară deşteaptă interesul pentru o
adâncire şi o stăpânire a subiectului. Lipsurile, dacă sunt, ale
« Cunoştinţelor folositoare ♦ , ies tocmai din această conştiinţă şi
din şovăirea înaintea trebuinţei de mulţumire a ambelor cereri.
Unele broşuri, atât prin materie cât şi prin autor, rămân
deasupra nivelului şi planului hotârit dela început. Lectura
presupune cunoştinţe premergătoare de şcoală şi un orizont Afişul Casei de Economii
asupra întregii disciplmi, pe care cititorul obişnuit al colecţiei, de şcoli secundare, dar cuprinsul lor e atunci mai legat şi mai
nu trebue numaidecât să le aibă; pentru cititorul care le are. limpede in capitolul corespunzător de ştiinţe naturale, fizică