Page 47 - 1933-08
P. 47

B O A B E   D E  G R Â U
         4 9 3
         chimie  sau  igienă.  Dacă  ziceţi  că,  scoţindu-i  pe  aceştia,  rămân   Pe una, pe cea mai nouă, din seria • Din lumea largă *, despre
         ceilalţi, ceilalţi, fără elementele organic şi proaspăt predate  ♦   Govora  şi  Călimăneşti  *,  am  putut-o  reface  împreună  cu
                                                                         autorul  zilele  acestea.  Era  o  după  amiază
                                                                         de  soare  şi  de  linişte.  Govora,  cu  aleile
                                                                         ci  înflorite  şi  cu  potecile  pierdute  prin
                                                                         păduri,  se  odihnea.  Am  ieşit  in  căutarea
                                                                         unor  mănăstiri  brâncoveneşti  sau  mai
                                                                         vechi, dela boemi  şi  Domnul oltean Matei
                                                                         Basarab. Drumul ducea prin sate înstărite,
                                                                         cu  case  cu  pridvoare  şi  cu  flori.  Mi-adu-
                                                                         ccam aminte că mândria noastră, muşcata
                                                                         din  fereastră  sau  de  pe  prispă,  cu  roşul
                                                                         ei  de  catifea  in  toate  boiunle,  e  tot  aţa
                                                                         de  iubită  şi  de  deasă  in  satele  şi  la  casele
                                                                          elveţiene.  Am  oprit  de  curând  in  Buchs
                                                                          pe  cineva  pe  stradă,  ca  să-mi  spue  cum
                                                                          ii  zic  oamenii  de-acolo  florii  acesteia  de
                                                                          familie.  Nu  ştia.  La  noi  cred  că  ar  fi  mai
                                                                          greu  să  întrebi  şi  să  nu  ţi  se  poată  răs­
                                                                          punde. O răspântie de şosele ne chema, una
                                                                          spre  Horezu  şi  alta  spre  Mănăstirea  din-
                                                                          tr'un  lemn.  Călăuza  noastră  ne  oprea  la
                                                                          câte  o  cotitură  înaltă,  de  unde  se  vedea
                                                                          pe  neaşteptate  tot  profilul  munţilor,  cu
                                                                          ghebul  depărtat  al  Parângului  sau  cu
                                                                          creasta  iute  a  Cozici.  Apoi  ne  îndrepta
                           Colecţia Zambaccian: Peisaj de Rtnoir          spre  Mănăstirea  Surpatele,  unde  un  mă-
                                                                          nunchiu  de  maici  tot  pe  atăt  sfinte  cât
         de  şcoală,  n’au  nici  interesul  mei  pregătirea  urmăririi.  Aceasta   gospodine  harnice,  au  făcut  dintr’o  ruină  părăsită  o  casă  a
         nu  scade  valoarea  colecţiei,  ci,  descoperindu-i  stâncile  pe  care   Domnului, cu flori multe şi cu chilii albe. Pe malul dim-
         nu le poate ocoli, arată in acelaş timp că ea
         rrebue să ducă mai departe şi că e numai o
         intâe treaptă, zdravăn aşezată sub picioare.
           Cel  care  a  pus  la  cale  şi  călăuzeşte  cu
         mână  sigură  «  Cunoştinţe  folositoare  »  e
          profesorul  Ion  Simionescu.  Poate  că  vom
          schiţa chiar aici, cu vreun prilej, portretul
          acestui  mare  cultural.  Oameni  de  ştiinţă
          sau  literaţi  şi  artişti,  trăind  numai  pentru
          cercetările sau visurile lor de ană, cunoa­
          ştem  şi  ne  mândrim  cu  ei.  In  toate  ra­
          murile  îndeletnicirilor  publice  avem  per­
          sonalităţi de vază şi de folos. Tipul social,
          care  are  nevoe  de  reprezentanţi  in  stare
          să-l  valorifice,  să-l  întemeieze  statornic
          şi  să-i  dea  intre  ceilalţi  locul  de  cinste,
          c  tipul  culturalului.  De  multe  ori  moneta
          care  circulă  cu această  efigie e  falsă  şi,  cu
          cât  circulă  mai  repede  şi  mai  cu  zgomot,
          cu atât naşte mai multă neîncredere. Ade­
          văraţii  culturali  prind  inimă  când  il  văd
          in  rândurile  din  frunte,  cu  tinereţea  lui
          drumeaţă,  cu  o  însufleţire  care  vine  din
          romantismul  creator,  in  ciuda  elegiei  şi  a
          suspinelor, cu barba şi cu părul alb in vânt,
          pe  Ion  Simionescu.  *  Cunoştinţe  folosi­  Colecţia Zambaccian:  Moara din Balcic de Teodorescu-Sion
          toare » sunt şi ele o manifestare a acestui
          crez  şi  o  formă  a  acestui  program.  Ele  stau  in  slujba  culturii   potrivă,  intre  verdeaţa  pomilor,  strălucesc  din  loc  în  loc
          poporului. Ca aure ne sunt atât de aproape.      cinci sau şase plopi argintii monumentali. Alţi cinci, aceştia
   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51   52