Page 47 - 1933-08
P. 47
B O A B E D E G R Â U
4 9 3
chimie sau igienă. Dacă ziceţi că, scoţindu-i pe aceştia, rămân Pe una, pe cea mai nouă, din seria • Din lumea largă *, despre
ceilalţi, ceilalţi, fără elementele organic şi proaspăt predate ♦ Govora şi Călimăneşti *, am putut-o reface împreună cu
autorul zilele acestea. Era o după amiază
de soare şi de linişte. Govora, cu aleile
ci înflorite şi cu potecile pierdute prin
păduri, se odihnea. Am ieşit in căutarea
unor mănăstiri brâncoveneşti sau mai
vechi, dela boemi şi Domnul oltean Matei
Basarab. Drumul ducea prin sate înstărite,
cu case cu pridvoare şi cu flori. Mi-adu-
ccam aminte că mândria noastră, muşcata
din fereastră sau de pe prispă, cu roşul
ei de catifea in toate boiunle, e tot aţa
de iubită şi de deasă in satele şi la casele
elveţiene. Am oprit de curând in Buchs
pe cineva pe stradă, ca să-mi spue cum
ii zic oamenii de-acolo florii acesteia de
familie. Nu ştia. La noi cred că ar fi mai
greu să întrebi şi să nu ţi se poată răs
punde. O răspântie de şosele ne chema, una
spre Horezu şi alta spre Mănăstirea din-
tr'un lemn. Călăuza noastră ne oprea la
câte o cotitură înaltă, de unde se vedea
pe neaşteptate tot profilul munţilor, cu
ghebul depărtat al Parângului sau cu
creasta iute a Cozici. Apoi ne îndrepta
Colecţia Zambaccian: Peisaj de Rtnoir spre Mănăstirea Surpatele, unde un mă-
nunchiu de maici tot pe atăt sfinte cât
de şcoală, n’au nici interesul mei pregătirea urmăririi. Aceasta gospodine harnice, au făcut dintr’o ruină părăsită o casă a
nu scade valoarea colecţiei, ci, descoperindu-i stâncile pe care Domnului, cu flori multe şi cu chilii albe. Pe malul dim-
nu le poate ocoli, arată in acelaş timp că ea
rrebue să ducă mai departe şi că e numai o
intâe treaptă, zdravăn aşezată sub picioare.
Cel care a pus la cale şi călăuzeşte cu
mână sigură « Cunoştinţe folositoare » e
profesorul Ion Simionescu. Poate că vom
schiţa chiar aici, cu vreun prilej, portretul
acestui mare cultural. Oameni de ştiinţă
sau literaţi şi artişti, trăind numai pentru
cercetările sau visurile lor de ană, cunoa
ştem şi ne mândrim cu ei. In toate ra
murile îndeletnicirilor publice avem per
sonalităţi de vază şi de folos. Tipul social,
care are nevoe de reprezentanţi in stare
să-l valorifice, să-l întemeieze statornic
şi să-i dea intre ceilalţi locul de cinste,
c tipul culturalului. De multe ori moneta
care circulă cu această efigie e falsă şi, cu
cât circulă mai repede şi mai cu zgomot,
cu atât naşte mai multă neîncredere. Ade
văraţii culturali prind inimă când il văd
in rândurile din frunte, cu tinereţea lui
drumeaţă, cu o însufleţire care vine din
romantismul creator, in ciuda elegiei şi a
suspinelor, cu barba şi cu părul alb in vânt,
pe Ion Simionescu. * Cunoştinţe folosi Colecţia Zambaccian: Moara din Balcic de Teodorescu-Sion
toare » sunt şi ele o manifestare a acestui
crez şi o formă a acestui program. Ele stau in slujba culturii potrivă, intre verdeaţa pomilor, strălucesc din loc în loc
poporului. Ca aure ne sunt atât de aproape. cinci sau şase plopi argintii monumentali. Alţi cinci, aceştia