Page 49 - 1933-08

4 9 4 B O A B E D E G R Â U

dar, unde e pământ, apa ploilor şt a zăpezilor a spălat şi a steag al ţârii fâlfâitor peste cea mai semeaţă inălţime a
făcut şanţuri. Drumul are în schimb o frumuseţe cu totul Carpaţilor inzestrală cu viaţă omenească. La Negoiu casa e
aparte, cu toată golătatea şi sălbăticia pereţilor drepţi de mult mai jos. Societăţile noastre carpatine ar trebui să aşeze
cazan carpatic. El urcă mai mult in loc, rotund, ca din fundul asemenea steaguri la toate casele lor. Nimic nu înviorează
unui puţ nesfărşit spre doi colţi de pe buza râpei, peste care atât şi niciun alt ornament nu e mai preţios, mai in cadru
se scămoşază ceaţa sau se sfărâmă in pulbere albă soarele, şi mai puţin costisitor. In deobşte, folosim prea puţin steagul
şi spre cerul tot mai albastru de deasupra. Când se lasă pe care nu ştim să-l scoatem decât la serbările oficiale şi
seara ca acum, câte o izbucnire de lumină pune adevărate paf­ la poftirea organelor poliţieneşti. Să se umple munţii de
tale de argint şi salbe de pietre lăptoase pe tot înconjurul stân­ steaguri, pavilion al ţării şi pavilioane proprii, alături, ale
cos de către Caraiman. Soarele s'a lăsat spre apus şi nu-1 societăţilor! Va fi incă un semn, după care vom desebi, de
mai vedem, dar, înainte să cadă in adâncuri, scapă peste departe, casele de adăpost de câsoaele de fân sau de stâne.
marginea Omului mănunchiul acesta de raze, care ni-1 arată, In timpul acesta o linie trandafirie subţire ca o notă
nouă, suitori cu popasuri pe povârnişul de sub umbră dim­ inaltă de vioară s'a aprins in cerul Ţârii Bârsei. E mai
potrivă, ca o vedenie răsfrântă a lumii din peştera lui Platon. târziu decât cinci, dar o fâşie de nor acopere Răsăritul şi
Ne grăbim, dar nu mai ajungem. Noaptea are pasul de amână puţin ivirea soarelui. Suntem cu toţii la marginea
cârd de cap*e negre şi ne întrece. Ne facem găuri pentru poliţei de piatră a Omului. Umbra ne amestecă şi liniştea
picior intr'o scoarţă de zăpadă veche ingheţatâ, care a acoperit şi nemişcarea ne aşeză intre lucrurile neînsufleţite ale acestei
o parte din coastă, şi cu incă o silinţă, suntem in cărarea staţiuni de inălţime. Numai feţele încep să aibă o lumină neînţe­
care vine din Obârşie şi pe vâful Omului. leasă, pe care o prind din intâia rază călătoare a zorilor,
Suntem destul popor care inoptează astăzi in casa de adă­ Sunt şi câteva aparate fotografice deschise, care vor să însemne
post, mai mult mici, de sub cele două stânci. Ne cuibărim izbucnirea dintâi a Soarelui.
cum putem, numai pe jumătate desbrăcaţi, şi aşteptăm di­ Eram cu toţii de cel puţin două zile in munte şi nimeni
mineaţa cu teamă. Din căldarea Bucşoiului ieşeau aburii ca nu ştia cum să-şi lămurească ceeace ochiul vedea, dar mintea
suflaţi de foaie. Piatra Craiului se invelea cu giulgiuri. Pu­ nu vrea să primească. Discul soarelui, de un roşu de jăratec,
team a doua zi să ne băgăm degetele in ochi de ceaţă sau era ca după o bătălie, cu una din laturi adânc muşcată. Ni
să ne inghesuim aici de răul vreunei ploi fără sfârşit. Casa se părea că e un joc al norilor. Ne uium din nou. Eclipsă
are o odae de oaspeţi, mai încăpătoare, cu două paturi mănă­ nu putea fi, pentrucâ am fi citit undeva de ea. Pierdeam din
stireşti din perete in perete şi aşezate cu etaj. Suntem vreo vedere de când nu mai deschisesem un ziar. Soarele se ri­
saşe, şapte cari dormim jos şi tot atâţia sus. Din când in când dica, se aurea şi apoi ardea alb pe boltă, cu acceaş rană
un sul de lumină ţâşneşte fără sgomot dintr’un colţ şi caută intr’o parte. II priveam acum prin sticle afumate şi ne în­
ceva in întuneric. Parcă suntem intr’un film poliţist. Un doiam mereu. Am văzut cea mai frumoasă eclipsă de soare,
drumeţ, care nu vrea să scape un anumit ceas de plecare, şi-a din punctul cel mai bine aşezat al ţării, şi nu ne-am dat
aprins lampa electrică de buzunar şi se uită la ceasornic. seama. Ne-a părut insă mai bine aşa. Prea ar fi fost alt­
Nu pot să dorm şi l-ascult ca pe un paznic de noapte minteri un punct de program. Ne-am risipit apoi ca un zbor
spunând orele, când şopteşte unui vecin şi tovarăş de drum de păsări, unii spre Casa Mălăeşti şi Râşnov, alţii pe Valea
paşii timpului. Apoi fereastra, care se înecase in cerneala Cerbului, iar noi pe Obârşie. Fiecare grup s’a scufundat in
dimprejur, a început să-şi deseneze conturul dreptunghiular coborişul lui, pe cel mai senin cer visat vreodată, peste ca­
cu o părere de albastru mai deschis. Se făcea ziuă. Ne-am pete, din munte in munte şi din ţară in ţară. Stâlpi cu semne
sculat pe rând, ne-am desmorţit puţin oasele şi am ieşit. Era scoşi din locul lor, fie că cineva i-a smuls cu sila, fie că li
răcoare cum trebue şi oarecare şuviţe de nori, dar vremea s'a putrezit temelia, încurcă poteca. Touring Clubul, care
se inştiinţa bună şi cerul senin. Spre munţii Transilvaniei pâl­ i-a aşezat cu ancvoinţâ şi cheltuială, ar trebui să facă o ex­
pâia o flacără înăbuşită, mai mult in văzduhul pâdos şi pediţie de aşezare la loc. Nu e vorba să se întregească lip­
fără vatră şi rădăcină, sonda de gaz metan aprinsă de lângă surile, pentru care se poate să nu fit mijloace, d să se îm­
Mediaş. Spre ţara veche se liniau luminile Morenilor. încolo piedice o risipă de avere şi să se facă o treabă drumeţilor,
tăcere şi aşteptare. cu cea mai mică din silinţe. Nepăsarea de azi e rea, nu
Deasupra odăei de oaspeţi, se mai găseşte o odae de pod, numai in sine, prin gândul de mustrare pe care il stârneşte
la care intrarea e pe afară, pe o scară mişcătoare. încep să in trecător, dar şi prin ispita, pentru stricători, ca să ră­
coboare şi de-acolo tovarăşii noşti de sigurătate. Suntem ma: stoarne şi să dărâme ceeace a mai rămas in picioare. Rân-
numeroşi decât ne credeam aseară, pe negură. Sunt împrejurul duiala naşte rânduială, iar risipa altă risipă.
nostru tot felul de stâlpi cu semne, care se adună aici din Dela Mecet ne intâmpinâ şiruri albe de oiţe. Câini flocoşi
toate văile şi pun adevărate brâe de curcubeu in aer, pluvio- de stână calcă pe delături şi nid nu ne văd, nia nu ne latră,
metre şi alte unelte ciudate, dar lipseşte o prăjină cu un începem să facem parte din munte.