Page 50 - 1933-08

Cartierul Gonea din Berar, cu şcoala profesionali in dreapta

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE ŢĂRI

Şcoala şi educaţia poporului în Albania Turciei, nu aveau şcoli albaneze, nu este mirare. Ei nu aveau nici
micar un alfabet unitar, şi unii scriau cu caractere greceşti,
In multe privinţe suntem mai bine informaţi despre Sudan iar alţii cu alfabet latin. Altfel de ortografie aveau Albanezii
decât despre Albania. Cauza este ci pini acum vreo zece ani, din America, altfel cei din coloniile albaneze ale Italiei, altfel
lumea o credea locuiţi de briganzi, neospitalieri şi lipsiţi de cei din Egipt sau din Bulgaria. Deabia in 1908, odati cu ve­
drumuri, o ţari in care te poţi avânta cel mult în vederea unor nirea la putere a junilor turci cari au dat Turciei o constituţie.
aventuri şi pericole inevitabile. Şi in România se ştie foarte Albanezii patrioţi s'au adunat la Monastir intr’un congres,
puţin — ca si nu spun nimic — despre aceasti ţară, deşi foarte pentru a fixa odati cu dreptul de a întrebuinţa limba lor in
mulţi Albanezi triiesc la noi, ba au şi ziare importante, şi deşi graiu şi in scris, un alfabet unitar, iar o comisie literari, sta­
chiar Ia noi in ţari a fost pregititi de Ismail Kcmal indepen­ biliţi la Tirana, avea si unifice limba oficiali şi literari al­
denţa Albaniei. Puţini Români au cilitorit inşi in Albania, şi banezi. Pini atunci, guvernul turc, daci şi admitea între­
mai puţini au scris despre ca. Printre aceştia din urmi este buinţarea limbii albaneze, impunea totuş limba turci pentru
de menţionat d-1 Cupid an, profesor la Universitatea din Cluj, scriere, incit nu se putea înfiripa nicio literaturi naţionali
care s'a ocupat totuş in vasta sa lucrare mai mult de Aro­ albanezi, din care cauzi Turcii ii batjocureau pe Albanezi
mânii din Albania, apoi profesorul Pop, a cirui soţie c Al­ cu denumirea de « cei fdrd cărţi ». Când in 1884, doi naţio­
banezi de origini. Când interesul pentru limba albanezi, nalişti albanezi. Na im Bey Frashert şi Sami Bey Frasheri,
care face parte din preocupirile mele, m’a fâcut si vizitez au tradus la Constantinopole un abecedar in limba albanezi,
Albania, am ciutat si mi documentez şi asupra şcoalei in furi imediat exilaţi din Turcia. Patriarhul grec din Constan­
aceasti ţari, referitor la care nu am gisit nici micar in cirţile tinopole mergea şi mai departe: interzicea Albanezilor orto­
italiene tratând Albania, mai mult decât statistici oficiale docşi sub pedeapsa excomunicirii chiar limba, necum scrierea
foarte sumare. Rezultatul anchetei mele e prezenta contribuţie. albanezi. Astfel ci abia dupi ce Junii Turci au dat Turciei
o constituţie, situaţia se schimbi: se pot infiinţa şcoli albaneze.
ŞCOALA.— Istoricul învăţământului in Albania. Daci pini in Totuş, începuturi timide avem şi înainte de aceasti daţi:
1908 Albanezii din Albania de astizi, pe atunci aparţinând in 1885 fu deschişi de o societate in frunte cu Pândele Sotir,