Page 51 - 1933-08

4 9 6 B O A B E D E G R Â U

prima şcoală albaneză la Corcea, care duri pini in 1902, au încă din sec. XVII merite speciale pentru cultura şi şcoala
când fu închisă, tar directorul ei întemniţat. In 1889, doi albaneză din acele părţi. Ciţiva franciscani, intre cari e men­
naţionalişti albanezi, P. Luarasi şi N. Naco deschid 4 şcoli ţionat şi un albanez, Pater Gjoni Shqyptar (Albancnsis), au
noui la Kolonja, Selenica, Vodica şi Treska, care furi închise înfiinţat primul gimnaziu in Albania, la Pdhane, lingi răul
din ordinul guvernului t u r c la 1892.
Prima şcoală albanezi de fete, fu des- <
chisi in 1891 la Corcea, de Gherasim
Kyrias, de abia întors dela studii din
America. Şcoala fu pusă sub conducerea
surorii sale, Sevasti Kyrias, care fund
diplomaţi fini, a ştiut s’o menţină tot
timpul, cu toate şicanele guvernului turc,
ba din contra a devenit o şcoală secun­
dari de 4 clase, căreia îi era anexată şi o
şcoală elementară de 5 clase. Fiindcă nu
aveau nicio carte albaneză, ambii fraţi
s'au pus să traduci manuale in limba
albanezi, care au trebuit să rămină in
manuscris, nefnnd permis si le tipă­
rească. Şcoala aceasta s'a amplificat cu
timpul, devenind astăzi una din cele
mai importante şcoli albaneze, institutul
Kyrias de lingă Tirana. Interesant este
faptul că ambii conducători de astăzi ai
şcoalei sunt de origini Aromini.
Primele şcoli elementare tolerate de
Turci înainte de 1908, erau cele înfiin­ O stradă din Corcea
ţate de Italo-Albanezul Fr. Crispi, prim-
ministru italian, in oraşele Scutari, Durazzo, Valona, Ianina, Maţi, încă in 1639, cu limba de predare albaneză (lingua
etc., cheltuielile lor fiind suportate de Italia. Şcolile acestea vernacula) *)- Astăzi învaţă la diferitele şcoli franciscane din
Scutari, la vreo 1.500 copii de Albanezi.
Despre o şcoală albaneză in adevăratul
sens al cuvintului şi o activitate şcolari
mai intensă, se poate vorbi insă abia
din 1908. In acest prim an al emancipării
culturale albaneze, iau fiinţă 66 comitete
naţionale, care deschid şi susţin băneşte
24 şcoale serale cu 1.753 elevi, şt 34 şcoale
primare cu 1.850 elevi, afară de o şcoală
normală, acea dela Elbassan, care are
la început 145 elevi şi 14 profesori *).
Congresul naţional din Elbassan, ţinut
in 1909, a ales un comitet naţional de
educaţie, care trebuia să pregătească un
program de instrucţie publică şi să pună
şi bazele unei mişcări literare. De fapt
s’au înfiinţat in urma activităţii acestui
comitet, 4 tipografii şi 17 ziare, şi s'a
început cu tipărirea de cărţi. Această
mişcare atit de neaşteptat puternică na­
ţională a Albanezilor, i-a surprins pe
Junii Turci, cari au hotărit s’o suprime,
Casă din Corcea arestând pe conducătorii mişcării şi în­
chizând toate şcolile nou înfiinţate. Su­
erau cercetate de copii albanezi; învăţătorii se recrutau printre primarea brutală a mişcării culturale albaneze a provocat re-
Albanezii din sudul Italiei.
In nordul Albaniei, mai ales in regiunea Scutari, unde *) PETROTTA, P. G-, Popolo, lingua e letteratura albanese,
Austria exercita o influenţă puternică, existau şcoli susţinute Palermo, 1932, p. 498 şi urm.
de monarhia centrală. Franciscanii stabiliţi in nordul catolic. *) Ziarul Shqiperia e re, din 28/7 1933, p. 3.