Page 52 - 1933-08

VLAD BANATEANU: ŞCOALA ŞI EDUCAŢIA POPORULUI IN ALBANIA 497

volta din 1910, apoi acea din primăvara anului 1911, con­ vedere interesele naţionale albaneze. La Durazzo şi Valona,
tinuată Sn 1912, când insă isbucm războiul balcanic. existau cum am mai spus şcoli, dar înfiinţate şi susţinute de
In acest an Albania se declară independentă, şi este re­ Italieni, iar la Durazzo şi Tirana, de Austria,
cunoscută ca atare la Conferinţa dela Londra de puterile întreg Sudul Albaniei, pe de altă parte, era împănat de
şcoli elementare greceşti, înfiinţate de Greci mai
ales in timpul ocupaţiei greceşti a Sudului, cu
intenţia de a-1 greciza complet şi a-1 reclama
apoi pentru sine. Aromânii din Albania aveau
de asemenea câteva şcoli, vreo 14 La număr,
şi un gimnaziu 1a Ianina. Populaţia din Sudul
Albaniei fiind ortodoxă, Grecii o ademeneau in
şcolile greceşti sub pretextul comunităţii cultului
ortodox.
Aşa fiind, şcoli existau prin toate oraşele şi
prin multe sate, dar aproape toate erau străine,
neglijau limba albaneză şi in majoritatea ca­
zurilor nu erau decât centre de propagandă
pentru acei ce finanţau şcoala.
Din momentul independenţei sale, după Con­
ferinţa dela Londra, Albania se impicdcca de
aceste şcoli străine. Programul cultural ela­
borat de comitetul naţional, nu putea fi rea­
lizat decât cu mari greutăţi, mai cu seamă Al­
bania fiind sfâşiată in aceste momente de lupte
Şcoala românească din Corcea interne. Realizarea lui fu definitiv întreruptă
prin isbucnirca războiului mondial, care i-a
europene. Şcolile înfiinţate in 1909 şi închise apoi de junii adus Albaniei ocupaţie austriacă, italiană, franceză, gre­
Turci încep să-şi redeschidă porţile. Albania avea conducă­ cească.
tori inteligenţi, cari îşi dădeau seama cât de necesară este Ocupaţia italiană şi franceză, deşi a ţinut in loc timp de
instrucţia in ţara lor, in care analfabetismul era în unele părţi 4 ani desvoltarea Albaniei, a fost intru câtva binefăcătoare.
de 100%. Singurele oraşe din Albania,
in care învăţământul elementar era mai
desvoltat şi analfabetismul mai redus, erau
Scutari, Corcea şi Arghirocastro. Dar la
Scutari nu existau şcoli laice naţionale, ci
susţinute de clerici Austriaci, de Italieni
şi chiar de Muntenegreni. Numai Francis­
canii, cari erau aproape toţi Albanezi şi
din această cauză se bucurau de încre­
derea populaţiei, au înfiinţat mai multe
şcoli primare, secundare şi normale cu
limba de predare albaneză. Cu toate că
astfel întreg nordul Albaniei avea şcoli,
statistica ne arată un procent extraordi­
nar de analfabeţi. In dieceza din Alessio
de ex., s'a constatat La un număr de
17.000 de credincioşi, numai 50 cari
ştiau ceti şi 10 cari ştiau să scrie nu­
mele lor ).
1
Care era situaţia in Albania centrală in
aceşti primi ani ai independenţei sale?
Albania centrală era musulmană şi şcoala
elementară era anexată moscheei, iar în­ Pod vechiu în munţii din Nordul Albaniei (KukCs)
văţătorul era hogea. Şcoli turceşti erau
berechet, dar ele nu putea satisface şi nici nu aveau in In afară de drumuri noui tăiate de soldaţii italieni şi francezi
prin munţii Albaniei, de ridicarea unor edificii modeme prin
') DAKO, CH., Albania, the Maşter Key to the Near East., oraşe, administraţia militară a acestor ţări s*a ocupat şi de
Boston, 1919, p. 259. înfiinţarea de şcoli. Ocupând Italienii o parte din Albania,
A. BALDACCI, L'Albania, Roma 1930, p. 291. au deschis in 1917 vreo 110 şcoli elementare, iar in anul ur-