Page 53 - 1933-08

498 B O A B E D E G R Â U

mător, 45 şcoli, cu in total 278 învăţători, in pane albanezi, mulţi trecuţi de 40 ani). In acelaş fel şi administraţia mili­
aduşi din Italia de Sud (unde sunt colonii dese de Albanezi, tară franceză, favoriza funcţionarea şcolilor albaneze.
cari posedă şcoli cu limba de predare albaneză). In total Terminăndu-se războiul şi retrăgăndu-se puterile belige­
frecventau aceste şcoli înfiinţate de Italieni în Albania, cam rante din Albania, aceasta in fine are posibilitatea să proce­
deze la realizarea programului său cul­
tural, neglijat atâta in timpul războiului
mondial. Primul an de învăţământ re­
gulat începe cu anul şcolar 1919/20.
Greutăţile erau încă imense: trebuiau
considerate condiţiile locale variate, di­
ferenţe religioase şi tradiţionale, lipsa de
localuri şcolare potrivite, lipsa de per­
sonal didactic şi de manuale, şi alte multe
greutăţi. Guvernul albanez, abia consti­
tuit, avea drept primă grijă, şi cea mai
mare, siguranţa publică in ţară, din care
cauză a şi alocat in primele sale bugete
cele mai mari sume pentru armată. A
doua era grija pentru şcoală şi sumele a-
locate erau corespunzătoare.
’ Şcolile particulare existente fură men­
ţinute, insă supuse controlului Statului,
iar personalul didactic in parte plătit
de guvern. Din primul an, fură înfiin­
ţate şcoli elementare in aproape toate lo­
calităţile. Posedăm o statistică şcolară încă
din 1921, când pe ziua de 1 Mai se nu­
O geamie din Kruja, oraş declarat monument istoric mără in Albania următoarele şcoli ale
Statului'):
10 000 elevi. Chestia recrutării învăţătorilor era mai dificilă. 472 şcoli elementare de 2 clase
Italia a liberat de sub arme contingentele mai vechi de 22 • * » 3 •
învăţători, cari făceau un curs rapid de
istoria şi geografia Albaniei, de limbă
şi obiceiuri albaneze, şi apoi erau tri­
mişi in Albania. Cum am amintit, o
parte din ei erau chiar Albanezi de ori­
gină, din Italia de Sud. Fiecare şcoală
avea doi învăţători, dintre cari unul era
Italian, iar celălalt Albanez. Pentru a
pregăti mai bine învăţători albanezi,
fu înfiinţat un curs de pregătire pe
lângă colegiul italo-albanez dela San De-
metrio Corona in Italia '). In şcolile în­
fiinţate de Italieni in Albania, se dădea
mare importanţă studiului limbii alba­
neze. Rezultatele obţinute erau admi­
rabile. Albanezul, inteligent din lire,
curios şi bucuros să înveţe, după ce a
fost împiedicat timp de secole de Turci
să se instruiască in propria sa limbă, i-a
surprins pe toţi străinii prin dorinţa de a
învăţa. Faptul acesta a fost remarcat de
altfel şi recunoscut ca o trăsătură carac­
teristică a Albanezului de toţi cari cunosc Şcoala Kyrias din Kamb*z£
Albania. (La deschiderea unor cursuri se­
rale elementare la Tirana şi Valona pentru adulţi, s'au în­ 29 şcoli elementare 5 clase
scris in fiecare curs peste 200 persoane, dintre cari foarte 9 » primare superioare de 7 clase
*) V. BALDACCI, op. cit., p. 293. *) După GODART, VAlbanie en 1921, p. 176,