Page 54 - 1933-08

VLAD BANATEANU: ŞCOALA ŞI EDUCAŢIA POPORULUI IN ALBANIA 499

i şcoală normală la Elbassan judeţul Elbassan, cu un elev la 6x locuitori ‘). Şcoala nor­
i liceu albano-francez la Corcea. mală din Elbassan, cea mai veche, organizată in 1909 de ac­
Afară de acestea, mai exista la Bcrat o şcoală normală, tualul secretar general al Ministerului Instrucţiei, d-1 Xhuvani,
care şi-a trimis toţi absolvenţii din pro­
moţia 1920, in străinătate spre perfec­
ţionare. (Ca un prim contingent a trimis
guvernul în 1920, 102 studenţi in străi­
nătate, dintre cari 44 >n Italia, 55 in
Austria şi 3 in Franţa. In 1926 observăm
insă o sporire a numărului studenţilor
plecaţi în Franţa). Crucea roşie ameri­
cană, care in timpul războiului mondial
înfiinţase in Albania diferite centre de
asistenţă medicală, întrebuinţează după
războiu fondurile sale pentru înfiinţarea
de şcoli. Una din şcolile profesionale
înfiinţate de aceasta, şcoala din Tirana,
din 1921, fu transformată cu timpul in
şcoală superioară tehnică.
Situaţia se prezintă de pe acum mai fa­
vorabil, dacă examinăm statistica şcolară
pe 1926/27. Albania dispune pentru a-
cest an şcolar de 645 şcoli elementare şi
15 şcoli secundare, cu un total de 1080
de învăţători şi profesori, şi cu 38.485
elevi, dintre cari 1.895 de şcoală secundară.
Pentru începuturile anevoioase prin care
Directorii aromâni ai şcolii Kyrias, dela stânga: d-tu Bănâţeanu şi directorii
trece Albania, atăt aceste cifre cit şi frec­
d-1 Christo Dako, d-şoara Kyrias
venţa sunt destul de mari. In ce priveşte
scriitor albanez, avea in 1926 vreo 200 de elevi. Această şcoală
este opera d-lui Xhuvani, care dela înfiinţarea ei până in
1929 a fost aproape in mod neîntrerupt directorul ei.
Odată cu independenţa ei. Albania a contractat şi obli­
gaţia să garanteze libertatea de cultură a minorităţilor ei,
intre care in primul rând acea grecească in Sud şi apoi acea
românească in jurul Coreei şi in Myzekia. De aceea găsim
şcoli cu limba de predare grecească in judeţul Arghirocastro,
şi anume 66 şcoli greceşti elementare la un total de 153 şcoli din
judeţ. Din aceste 66, 24 sunt ale Statului, iar 42 particulare,
având toate un număr cam de 4.000 elevi. Ieşiţi din şcoala
primară grecească, copiii urmează mai departe la liceul din
Ianina sau din Corfu, in Grecia. Românii din Albania, al
căror conducător este patriotul Nicu Balam ce, farmacist şi
director al şcoalei primare româneşti din Corcea, sunt prea
mult neglijaţi de autorităţile noastre din ţară şi incep să se
asimileze. Acest urmaş de celnic aromân, a cărui familie
fu măcelărită de Greci pentru sentimentele ei româneşti, şi
lupta sa disperată pentru a păstra trează conştiinţa Românilor
din Albania, cu toată lipsa de interes a celor din ţară cari
aveau datoria să-l sprijine, merită să fie relevată altă dată
mai amănunţit. Musulmanii din Albania centrală trimit copiii
lor ieşiţi din şcoala primară, la liceul albano-francez din Cor­
cea, care se bucură de un foarte bun nume.
Iată acum situaţia actuală a şcolilor după statistica şcolară
pe anul 1930/31; pe cele mai multe şcoli secundare sau pro­
O clasă in şcoala profesională din Berat fesionale le-am vizitat, incât pot să dau o părere obiectivă,
neinfluenţată.
frecvenţa stă in frunte judeţul Valona cu un elev la 19 locuitori,
apoi vine Corcea cu un elev la 24 locuitori. In ultimul rând vine *) ALMAGIA R., L'Albama, Roma 1930, p. 163.