Page 55 - 1933-08

5oo B O A B E D E G R Â U

învăţământul primar in Albania de astăzi. Greutăţile finan­ Budapesta, altul dela Viena, un al treilea din Germania, dela
ciare ale Albaniei, de pe urma unei balanţe comerciale defi­ studii complimentare. Toţi aplicau cu entusiasm metodele
citare în ultimii ani de criză, a făcut-o să nu aplice programul noui pedagogice, deprinse in institutele cele mai moderne
şcolar iniţial, constănd in fondarea de şcoli noui. Statul mul- pedagogice din Occident. Institutori buni mai părăsesc secţia
normală ataşată liceului din Scutari sau
şcoalei tehnice din Tirana, precum şi
şcoalci normale din Institutul femenin
Kyrias de lângă Tirana. Astfel învăţă­
mântul primar este acum asigurat cu un
personal didactic foarte select şi, în mă­
sura selecţionării acestuia, vechii învăţători
din timpurile eroice ale noului Stat, trec
la pensie. Salariile par să fie suficiente
pentru viaţa la ţară. Astfel, un învăţător
primeşte după absolvirea şcoalei normale
un salar cam de 5.300 lei; după un stagiu
de 2 ani şi un examen de definitivat, de­
vine institutor definitiv cu un salar cam
de 7.000 lei, la care tot după patru ani
se adaogă o gradaţie.
Şcolile primare nu s’au înmulţit faţă
cu numărul lor pe anul şcolar 1926/27,
s’a înmulţit insă numărul personalului
didactic şi al elevilor. Personalul didactic
numără acum 1.246 persoane, iar elevi
sunt 41.181. Numărul cel mai mare de
elevi il au judeţele Corcea şi Arghi-
Un atelier al şcolii inferioare de meserii din Berat rocastro, două judeţe bogate ale Al­
baniei. Ceea ce este vrednic de remarcat
ţuminJu-sc cu ameliorarea celor existente ')• In bugetul Sta­ e faptul că Statul susţine in judeţele muntoase 9 internate
tului, Ministerul Instrucţiei ocupă insă mai departe locul pentru a da posibilitate şi muntenilor din satele sărace inac-
al doilea in ce priveşte sumele alocate (pri­
mul il are totdeauna Ministerul Armatei). ţ
Localurile afectate şcolilor nu mai sa­
tisfac necesităţile actuale, şi ministerul
clădeşte edificii moderne. Aşa, şcoala nor­
mală din Elbassan trece anul a c e s t a
intr'un edificiu foane frumos, modern,
care până in prezent a costat (neisprăvit
incă, cuprinzând şcoala normală, şcoala
de aplicaţie, laboratoriile şi internatul)
suma de 420.000 franci aur, adică 14 mi­
lioane lei. Utilajul didactic vechiu se mo­
dernizează pretutindeni şi se completează
treptat. Se observă o ameliorare progre­
sivă a corpului didactic primar, care mai
bine şcolit in anii dm urmă la şcoala nor­
mală din Elbassan, mai este trimis in
străinătate pentru specializare, de unde
bursierul se reintoarce la catedra de şcoală
primară fără nicio altă pretenţie, modest
institutor. Am cunoscut la şcoala de a-
plicaţie, nou înfiinţată pe lângă şcoala nor­
mală din Elbassan, trei tineri învăţători, Şcoală primară din Kybzyrfc
dintre cari unul abia se întorsese din *)
cesibile, de altfel, din cauza poziţiei lor, să-şi trimită copiii
*) Totuş ultimele veşti ce le am din Albania, arată că Mi­ la şcoala primară. Fără acest ajutor al guvernului, ar fi im­
nisterul Instrucţiei vrea să sporească in anul curent numărul posibil pentru muntenii din satele cocoţate pe cine ştie ce
şcolilor primare cu încă vreo treizeci. vârf de munte, in care nu se poate deschide o şcoală, să tri-