Page 56 - 1933-08

VLAD BANATEANU: ŞCOALA ŞI EDUCAŢIA POPORULUI IN ALBANIA 501

mită copm pini la şcoala din proxima localitate. Faţă de iubire de patrie, datorii faţă de ţară, etc. Totul in invăţământ
întinderea Albaniei, care este aproximativ cât a Basarabiei, trece prin prisma patriei şi in vederea desvoltârii naţionalis­
numărul şcolilor este încă prea mic. In Basarabia avem de ex. mului şi a patriotismului Ia copii. Diferenţele de confesiune
in 1932 2.228 şcoli primare, cu 335-454 elevi ?» 6.161 învă­ sunt innâbuşite, în conformitate cu fraza unui albanez, de-
1
ţători ). Deşi Albania nu este aşa de des
populată ca Basarabia, totuş comparaţia
aceasta ne arată, ce eforturi mari trebue
să mai facă Albania pentru a ajunge la
normal.
Şcoala primară este actualmente de 5
clase, dar in conformitate cu noua lege
şcolară, inspirată de legea şcolară austriacă,
va fi, începând cu anul şcolar viitor, de 8
ani de învăţământ. învăţământul primar
este gratuit şi obligator in prezent pentru
toţi copiii dela vârsta de 6 ani până la
14 ani. învăţământul este distinct pentru
cele două sexe, regulă care deocamdată
nu se observă totdeauna in primele trei
clase.
In şcoala primară se predau următoa­
rele obiecte: morală (in loc de religie,
fiindcă Albania nu are religie de Stat) şi
instrucţie civică (aceasta in mod foarte
amănunţit); l i m b ă albaneză, lectură,
dictat, compunere, ortografie, gramatică,
aritmetică şi elemente de geometrie;
istoria şi geografia ţării, clementele isto­ Şcoala agricolă din Lushnja
riei şi geografiei generale; elemente de
ştiinţă naturală, aplicate in special la Albania; desen şi cali- venită celebră in pledoariile Albanezilor la Conferinţa de pace,
grafie; cântare, lucru manual; jocuri şi gimnastică. In ce şi adoptată de atunci ca un precept albanez: Shqiptar esht
Shqiptar, per para se te fete Mysliman a
i Krister (= Albanezul e s t e Albanez
înainte de a fi musulman sau creştin).
Tot aşa se pune mare preţ pe educaţia
fizică a copiilor, care este supraveghiatâ
de instructori anume şcoliţi, dependenţi
de Ministerul Instrucţiei in ce priveşte
salarizarea, stând insă sub ordinele asocia­
ţiei naţionale de educaţie fizică, numită
« Enti kombetar Djelmnija Shqiptare », con­
dusă de un colonel.
B u n a funcţionare a învăţământului
primar este supraveghiatâ de 6 inspec­
tori, cu sediul in reşedinţele de judeţ.
O lipsă in învăţământul primar alba­
nez mai este nefuncţionarea grădinilor
de copii. In total se numără in anul şcolar
1930/31, 10 grădini de copii, in care se
aplică metodele frdbclianâ sau Montes-
sori. Câteva grădini de copii particulare
sunt organizate de surorile Elisabetanc (cu
sediul lor in Scutari).
Şcoala normală de fete din Kavaja învăţământul secundar. Şcolile secun­
dare sunt de două tipuri: unul este re­
priveşte educaţia civică şi morală, se dă o atenţie deosebită prezentat prin liceul de 7 clase din Corcea, de model
acestor materii. Se exaltează la copii noţiunea de patrie, de *) francez, regulamentul său şi organizarea fiind acel al licee­
lor franceze. Din această cauză, bacalaureaţii acestui liceu
*) R^sta gen. a învăţământului, XXI, Nr. 5—6, p. 232. sunt primiţi in Franţa cu aceleaşi drepturi, pe care le au