Page 57 - 1933-08
P. 57

5 < *                              B O A B E   D E  G R Â U

          absolvenţii  liceelor  franceze.  învăţământul  se  face  in  limba   Iată care este organizaţia acestei şcoli:
          francezi,  în  majoritate  de  profesori  francezi,  plătiţi  insă  de   Toate  elevele  celor  trei  secţii  fac  primele  4  clase  gimna­
          guvernul  albanez.  Directorul  administrativ  este  un  Albanez,   ziale  împreună.  După  ce  au  terminat  clasa  a  4-a,  echivalentă
          iar  cel  tehnic,  un  Francez.  Albaneza  este  predaţi  in  acest   cu  gimnaziul  dela  noi,  învăţământul  se  separă  pentru  fie­
          liceu  drept  materie,  in  unele  clase  inşi  se  predi  şi  istoria   care  secţie.  Elevele  care  se  decid  pentru  studii  liceale  mai
          precum şi geografia Urii in albaneză.           fac  4  clase,  cele  care  vor  să  facă  şcoala  normală  mai  fac  trei
                                                                          ani;  ambele  secţii  termină  studiul  prin
                                                                          aşa  numită  *  matura  *,  examen de baca­
                                                                          laureat,  in  faţa  unei  comisii  instituită  de
                                                                          minister.  Elevele  care  trec  la  secţia  de
                                                                          economie  domestică,  mai  fac  doi  ani  de
                                                                          şcoală.  Şcoala  fondată  in  1891,  are  vârsta
                                                                          respectabilă  pentru  o  şcoală  albaneză,  de
                                                                          42 ani.
                                                                            Bacalaureatul a fost introdus şi la liceul
                                                                          de  fete,  fiind  ţinut  pentru  pruna  oară  la
                                                                          sfârşitul  anului  şcolar  1932  33.  De  ase­
                                                                          menea  şi  durata  studiilor  in  şcolile  nor­
                                                                          male,  care  până  acum  era  de  5  ani,  este,
                                                                          începând cu acest an şcolar, de 7 ani. Pro­
                                                                          fesoarele  dela  Institutul  Kyrias  sunt  li­
                                                                          cenţiate  sau  posedă  titlul  de  doctor.  Sa­
                                                                           lariul  unei  profesoare  dela  această  şcoală
                                                                          variază intre 25—30 napoleoni (ca. 17.000-
                                                                           21.000  lei),  plus  întreţinere  gratuită  la
                                                                          şcoală. Deşi viaţa in Albania este destul de
                             Alergări cu obstacole la Tirana               scumpă,  totuş  salariile  sunt  mari  faţă  de
                                                                          cele ale profesorilor dela şcolile Statului.
            Al  doilea  tip  de  şcoală  secundari  este  aşa  numitul  gimnaziu   Toate  şcolile  secundare  sunt  îmbinate  cu  internate,  in  care
          de  7  clase,  de  model  austriac,  care  inşi  conform  nouei  legi   elevii  avuţi  işi  plătesc  locul,  pe  când  celor  săraci  le  plăteşte
          a  inviţimintului  va  avea  de  acum  inainte  8  clase.  învăţă­  ministerul.  In  anul  şcolar  1930/31  dintr’un  total  de  2.216
          mântul  se  predă  in  limba  albanezi,  iar  italiana  şi  franceza   elevi de şcoală secundară, 768 erau susţinuţi de Stat *).
          se  predau  ca  materie.  Gimnazii  de  acest  tip,  întreţinute  com­
          plet  de  Stat,  se  afli  la  Tirana  şi  la  Scutari.  La  Scutari  mai   Şcoala  normală.  Pentru  pregătirea  învăţătorilor,  de  care
          avem  alte  două  gimnazii,  conduse  unul  de  Franciscani,  iar   Albania  are  incă  lipsă,  există  9  şcoli  normale,  dintre
          celălalt  de  ordinul  Iezuiţilor.  Gimnaziul  Franciscanilor  are   care  6  de  sine  stătătoare,  iar  3  anexate  altor  şcoli.  De  sine
          profesori  in  întregime  albanezi,  primeşte  subvenţii  importante   stătătoare  sunt:  şcoala  normală  de  băieţi  dela  Elbassan,  cu
          din  partea  Statului,  care  plăteşte  şi  pe  profesorii  laici.  în­  400  elevi,  plus  170  la  şcoala  de  aplicaţie,  cea  mai  veche  şcoală
          văţământul  se  face  la  Franciscani  in  limba  albanezi;  ei  au   albaneză  după  şcoala  Kyrias,  şi  cea  mai  bună  (elevii  acestei
          format  din  această  şcoală  un  focar  de  naţionalism  albanez.   şcoli  normale  au  început  să  editeze  anul  acesta  o  revistă  bună
          Printre  ei  se  află  şi  cei  mai  mari  poeţi  albanezi  actuali.  Păr.   «  Normaluu  •);  apoi  este  şcoala  normală  de  fete  a  Statului
          Cjergj  Fishta  şi  Păr.  Prennushi,  doi  preoţi  de  o  cultură  în­  din  Corcea,  şcoala  normală  de  băieţi  înfiinţată  in  1931  la
          tinsă, formaţi la Universităţile din Occident.   Arghirocastro,  şcoala  normală  de  fete  ♦   Naim  Frasheri»  din
            Al  doilea  gimnaziu  este  acel  al  Iezuiţilor,  cari  sunt  in  ma­  Tirana,  şi  şcoala  normală  de  fete,  particulară  din  Scutari,
          joritate  Italieni.  Chiar  limba  de  predare  este  italiană,  iar  al­  condusă  de  surorile  Stigmatine,  dar  susţinută  in  întregime
          baneza  se  invaţă  numai  ca  limbă.  Şcoala  nu  este  subven­  de  guvernul  albanez.  In  aceste  cinci  şcoli,  limba  de  pre­
          ţionată  de  Stat,  d  numai  supusă  controlului  său.  La  această   dare  este  albaneza.  In  sfârşit  este  şcoala  normală  de  fete  ame­
          şcoală  am  admirat  un  foarte  bogat  muzeu  de  naturale  şi   ricană  din  Cavaja,  înfiinţată  de  Near  East  Foundation,  in
          am putut vedea şi laboratorii mari.              care  limba  de  predare  e  cea  engleză  *).  Celelalte  trei  şcoli
            Pentru  fete  există  o  şcoală  secundară  foarte  importantă,   normale  sunt  propriu  zis  secţii  ale  altor  şcoli.  Astfel  avem
          pe  care  am  avut  prilej  s’o  amintesc:  şcoala  Kyrias  de  lângă   o  secţie  normală  la  gimnaziul  de  băieţi  al  Statului  (de  7  clase)
          Tirana.  Şcoala  aceasta  primeşte  subvenţii  mari  din  partea   din  Scutari,  cu  limba  de  predare  albaneză,  apoi  o  secţie  de
          Şutului,  care  de  asemenea  plăteşte  şi  o  parte  din  profesoare.   şcoală normală pentru fete pe lângă Institutul Kyrias, şi in
          Acestea  sunt  in  parte  albaneze,  in  pane  străine.  Este  o  şcoală
          de  elită,  in  care  aristocraţia  albaneză  işi  trimite  fetele,  şi  in   *)  Pentru  anul  şcolar  1933'34,  este  în  proiect  înfiinţarea
          care  şi-au  primit  instrucţia  şi  surorile  Regelui.  Şcoala  mai   unui  gimnaziu  şi  la  Arghirocastro,  la  cererea  populaţiei  ju­
          are  o  secţie  normală  şi  una  profesională.  Ea  posedă  cel  mai   deţului, şi la Berat.
          mare  edificiu  şcolar  modern  din  Albania,  şi  numără  şi  cele   *)  Limba  de  predare  e  albaneza  în  clasa  I—II,  şi  engleza
          mai multe eleve dintre toate şcoalele.           incepând cu clasa III. Profesorii sunt albanezi şi americani.
   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62