Page 58 - 1933-08

VLAD BANATEANU: ŞCOALA ŞI EDUCAŢIA POPORULUI IN ALBANIA 503

sfârşit o secţie normali de biieţi pe lingi şcoala tehnici din Lushnja şi Cavaja. Elevii şcoalei tehnice din Tirana, care
Tirana. Şcoala de fete din Cavaja, lingi Durazzo, e remar­ se consideri ca un fel de şcoală mai înaltă, scot o revistă im­
cabili prin edificiul siu mare şi modern, apoi pentru viaţa portantă, « Shekulli XX* (Secolul XX).
americani cu care sunt obişnuite aici elevele. Pentru a le feri Şcoala agricoli inferioară dela Lushnja este a Statului. Este
de ţânţarii numeroşi în accasti regiune, administraţia şcoalei cea mai veche şcoală agricoli din Albania. Cursurile sunt de
intenţioneazi si clideasci pavilioane-dormitoare sus pe munte, trei ani, iar elevii sunt toţi bursieri ai Statului. Şcoala agricoli
şcoala fiind aşezaţi la poalele dealului impâdurit. Şcoala se practici dela Cavaja, e susţinută de Near East Foundation
afli bine înţeles sub controlul Statului, care-i trimite şi bur­ şi are 4 ani de cursuri. Absolvenţii acestei şcoli pot deveni
siere. şi învăţători de şcoală primară. Elevii mai distinşi sunt tri­
Abundenţa de şcoli normale se explici prin necesitatea mişi după absolvirea şcoalei pentru studii la academii agri­
de a creşte inviţitori buni pentru şcolile primare. cole din străinătate şi intră apoi in serviciul reformei agrare.
învăţământul comercial fi profesional. învăţământul comer­ Cei mai mulţi absolvenţi se întorc insă la vatră, conform obli­
cial nu este atât de bine desvoltat: exişti numai doui şcoli gaţiei luată in scris la intrare in şcoală, de a nu cere Statului
comerciale, una la Corcea şi alta la Valona. Limba de pre­ niciun serviciu după absolvirea ei, ci a se întoarce la ţară,
dare la acea din Corcea e albaneza, la şcoala din Valona e inşi pentru a lucra pământul, pus de Stat la dispoziţie.
l
albaneza şi italiana ). In proiect mai este înfiinţarea a două şcoli profesionale
Foarte bine desvoltat e însă inviţimintul profesional, care la Valona şi Durazzo, apoi a unei şcoli de agricultură Ia El-
se predi şi in cursuri serale pentru adulţi. De vreo cinci ani bassan. Fiindcă Albania exportează multe brânzeturi in Ame­
exişti şcoli inferioare industriale şi profesionale de biieţi, rica, Grecia, Italia şi Egipt, a fost înfiinţată şi o şcoală spe­
la Berat şi Arghirocastro. Durata învăţământului la ambele cială de lăptărit şi fabricaţie de brânzeturi la Delvino, in
şcoli este de 4 ani. Fiindcă profesorii şi maeştrii au fost aduşi sudul Albaniei.
din Italia, limba de predare este italiana. Şcolile sunt admi­ De amintit ar fi încă următoarele şcoli speciale. Acum doi
rabil Înzestrate cu ateliere moderne, având uzine electrice ani a luat fiinţă o şcoală de desen la Tirana, care anul trecut
proprii şi maşinile cele mai noui. Instalarea şcoalei industriale a fost transformată într'o academie de bele arte, cu o secţie
din Berat a costat, de exemplu, vreo 10.000.000 lei. Tot aşa de pictură şi plastică, fiind pusă sub direcţia artistului Ri-
de modern utilată este şi şcoala din Arghirocastro. Ambele dola. Cursurile sunt de trei ani, iar, după absolvirea lor, cei
şcoli sunt o mândrie a Ministerului Instrucţiei. Micii elevi mai talentaţi dintre absolvenţi sunt trimişi in străinătate.
sosiţi din sate închise pini acum civili­
zaţiei, învaţă si modeleze în ghips, si
lucreze mobili de artă (premiată la o ex­
poziţie din Italia), si execute diferite lu*
criri de arti in fierărie (fer forgi), pe care
le-am admirat şi eu (nevoind si cred ci
au putut fi executate in Albania), învaţă
si construiască maşini, etc. Albania are
de fapt nevoie de meseriaşi proprii, fiindcă
până acum îi importa din străinătate *).
Şcoli superioare industriale pentru ab­
solvenţii acestor doui şcoli, sunt la Corcea
şi la Scutari. La Tirana există de ase­
meni o şcoală superioară industriali, insă
particulari, fundată şi susţinută de Crucea
Roşie Americani, dar subvenţionată de
guvern, care pe lingi aceasta plăteşte şi
corpul profesoral. Şcoala aceasta se nu­
meşte « Şcoală tehnici *, cu o durată de
studii de 8 ani, şi are trei secţii: elec-
tro-tehnici, normali şi de agriculturi.
Directorul şcoalei e un american; cursu­
rile se fac in limba englezi şi in albanezi.
Franceza şi italiana se învaţă ca obiecte. Proiectul de Stadion dela Tirana
Secţia agricoli a şcoalei, formează o şcoală
superioară pentru absolvenţii şcoalelor agricole inferioare dela
fesorilor italieni contractul, pentru motivul de a face Ioc Al­
*) O a treia şcoală comerciali e proiectată anul acesta banezilor, cari in răstimp s’au perfecţionat in străinătate,
pentru Durazzo. şi pentru a naţionaliza şcoala, profesorii au plecat, demontând
*) Şcolile profesionale şi industriale din Albania trec in şi expediind in Italia şi maşinile pe care le aduseseră de acolo.
prezent printr'o mare criză. Neprelungindu-se intenţionat pro- Deocamdată se face numai învăţământ teoretic.