Page 59 - 1933-08

5°4 B O A B E D E G R Â U

Cum vedem, această Uri care pini ia 1925, adică pini la ale­ In total există in Albania 14 şcoli secundare de Stat şi
gerea lui Ahmed Zogu ca preşedinte al Republicii, exista 10 particulare. Se proiectează deschiderea a 4 şcoli comer­
mai mult pe harta Europei, iar in interior era sfâşiaţi de lupte ciale, profesionale respectiv agricole şt a două gimnazii de
fratricide, a ajuns in timp de 8 ani si simtă chiar lipsa unor 8 clase (tip austriac). Numărul destul de mare de şcoli se­
şcoli de arti *). Anul acesta s'a deschis la Tirana şi o şcoală cundare pentru o ţari de un milion de locuitori, aşează Al­
bania in rândul ţărilor care dovedesc că pun cultura popo­
r
rului in primele rânduri ale preocupaţilor de Stat.
Ministerul Instrucţiei are multe greutăţi de biruit, până
va aduce cultura poporului albanez acolo unde tindea con­
cepţia înaltă a miniştrilor ce s'au 'perindat la Instrucţie, toţi
bărbaţi ce au un nume in literatură sau in viaţa culturală
de până acum a Albaniei. Una din greutăţile mari o formează
lipsa de manuale albaneze. Deocamdată profesorii albanezi
traduc manualele indispensabile din cărţi străine, adaptân-
du-le trebuinţelor locale.
Unul din cei mai neobosiţi autori de manuale şcolare, este
secretarul general al Ministerului Instrucţiei, d-1 A. Xhuvani,
un distins pedagog apreciat şi ca scriitor in literatura albaneză.
Chestiunea manualelor şi greutăţile tiparului au fost rezol -
vite la începutul anului curent, prin o lege care regulează
această chestiune, autorizând numai Biblioteca Naţională din
Tirana să tipărească de acum inainte manualele şcolare, pu­
nând u-i la dispoziţie şi un fond special. Biblioteca Naţională
va avea aproximativ aceleaşi atribuţii pe care le arc la noi
Casa Şcoalelor, pe lângă obligaţia de a tipări toate manualele
necesare şcoalei, conform unui regulament elaborat de mi.
nister.
In fruntea Ministerului Instrucţiei au stat, precum am spus.
oameni de inaltă cultură. Ultimul era poetul albanez Hil
Moşi, decedat acum câteva luni, locul căruia il ocupă actual­
mente Dr. Mirash Ivanaj. Toţi au manifestat o singură am­
biţie: diminuarea in timpul cel mai scurt a analfabetismului
in Albania. De aceea şi bugetul Instrucţiei publice ia al doilea
loc in bugetul Statului. Este caracteristic că regele Zogu se
interesează personal de mersul treburilor şcolii, adresând Mi­
nisterului Instrucţiei direct mesagii, prin care propune ino­
vaţii ce-i par utile, sau atrage atenţia ministrului asupra unor
lipsuri in şcoală, despre care a fost informat şi a căror reme­
diere o cere.
Am vizitat multe şcoli, mai ales cele din învăţământul
secundar şi, deşi am văzut adesea localuri improprii, in care
erau adăpostite şcolile, am văzut şi şcoli in edificii moderne,
spaţioase, care ar face cinste oricărei ţări occidentale, şi am
Statui desgropate la Butrinto
văzut şi multe clădiri in construcţie. Dar chiar în edificiile
vechi, strâmte, am intâlnit atâta însufleţire şi dragoste de
de recitafie dramatici, insă care a fiinţat numai citeva luni, muncă la profesorii albanezi, atâta mândrie cu rezultatele ob­
trebuind si fie inchisă din lipsi de fonduri. Se menţine însă ţinute până in prezent, incit mi-am format convingerea sin­
conservatorul de muzică, numit Institut regal de muzici, ceră, ci nu e departe timpul când Albania, cu dorinţa Al­
cu programul complet al unui conservator. banezului de a se instrui, cu via sa inteligenţă, va ocupa un
Vom mai aminti şi existenţa unei şcoli regale militare Ia loc de cinste printre ţările de cultură. Nu exagerez, d anti­
Tirana, având deocamdată numai cursul inferior, corespun­ cipez. Am găsit deseori pe directorii unor şcoli, aplecaţi
zând gimnaziului nostru, după absolvirea căruia elevul şcolii asupra maşinei de scris, compunând manuale de şcoală sau
trece la o şcoală militari italiană şi de acolo la o academie cursuri; ei, oameni tineri, intorşi din străinătate cu titluri
militară din Italia. Evident ci in scurt timp se va trece la com­ frumoase, în loc să se folosească de tinereţea lor, işi pun
pletarea cursului inferior al şcolii militare cu un curs superior. cu râvnă puterile in slujba unei Albanii cu fiecare an mai
aproape de Occident. Cele ce am văzut in general, progresul
*) O expoziţie de picturi şi sculpturi, organizată anul repede in toate, mă îndreptăţesc la acest prognostic, socotit
trecut la Tirana, a scos in evidenţi câteva talente puternice de unii poate prea optimist faţă de situaţia de acum câţiva
albaneze, cultivate până atunci in străinătate. ani. Dar Albania nu mai este ceea ce a fost altădată.