Page 60 - 1933-08

VLAD BĂNATEANU: ŞCOALA ŞI EDUCAŢIA POPORULUI IN ALBANIA 505

Din cele expuse, s’a putut remarca mulţimea de şcoli par­ Cu aceasta, învăţământul in Albania intră intr’o nouă fază
ticulare, pe care Statul le tolera deocamdată ca fiind caracte­ a evoluţiei sale.
ristice unei stări de tranziţie, dar care nu-1 mulţumeau, mai
ales că era angajat la cele mai multe cu cheltuieli de subven­ şi şcoala iugoslavă din Boriţi, în Nordul Albaniei. S’au în­
ţionare, sau in parte chiar de salarizare a corpului profesoral. chis complet şcoala primară şi gimnaziul Iezuiţilor, gimna­
Diferenţierea şcolilor particulare de cele de Stat in ce pri­ ziul Franciscanilor şi şcoala comitetului ortodox, toate din
veşte organizarea lor in general şi a învăţământului in special, Scutari. Elevii şcolilor inchise au fost primiţi in şcolile Sta­
tipul lor diferit de cele preconizate de Stat, apoi limba de tului. Afară de acestea au fost inchise sau etatizate şi alte
predare in aceste şcoli care nu este limba Statului, salarizarea
diferită a personalului didactic, mai bună la şcoli particulare
(ale căror taxe şcolare ridicate permiteau o salarizare excep­
ţională, ceea ce producea nemulţumiri in rândul profesorilor
de Stat ), lipsa de unitate in programa de învăţământ, toate
x
acestea produceau in cercurile conducătoare ale Ministerului
Instrucţiei dorinţa de a lichida odată cu acest provizorat
şi tendinţa de a unifica organizarea tuturor şcolilor din Al­
bania, prin etatizarea celor particulare şi organizarea după
un program unitar de activitate. Bine înţeles, cât timp lip­
seau incă puterile didactice albaneze, şcolile particulare tre­
buiau tolerate. Odată ce ministerul a constatat insă că poate
înlocui în parte pe specialiştii străini prin Albanezi speciali­
zaţi în răstimp in străinătate, s’a procedat la statificarea şco­
lilor particulare sau la închiderea lor, eveniment ce s’a produs
in lunile din urmă.
In 11 Aprilie al anului curent. Parlamentul albanez a votat
schimbarea art. 206 şi 207 din Constituţie, care privesc in­
strucţia publică in Albania, in sensul următor:
Art. 206. Instrucţia şi educaţia cetăţenilor albanezi, este
un drept al Statului. Instrucţia publică este dată numai in
şcoli şi institute ale Statului, in diferite tipuri de şcoli, con­
form legii. Instrucţia elementară este obligatorie pentru toţi
cetăţenii albanezi şi gratuită. Şcolile particulare de orice ca­
tegorie, care au funcţionat până acuma, vor fi închise.
Art. 207. Şcolile religioase, pentru pregătirea clerului, sus­
ţinute de comunităţi religioase albaneze, sunt libere şi vor
fi reglementate de lege.
Bine înţeles, măsura e dureroasă pentru şcolile particulare,
de a căror activitate este legată o bună parte a renaşterii Al­
baniei, dar aceasta este evoluţia ce trebuia aşteptată. Albania
este un Stat naţional, care inainte de toate nu putea suferi
lung timp şcoli cu o limbă de predare străină. Acum Statul
anexează şcolile particulare, pentru a îndruma odată o uni­
ficare care lipsia. E foarte probabil, deşi nu am ştiri despre
aceasta, că şi şcolile greceşti din Sudul Albaniei vor fi acum
inchise. In orice caz, se tinde spre naţionalizarea lor *).
*) Pe când, precum am arătat, salariul unei profesoare
la Institutul Kyrias,de ex., este de 25—30 napoleoni (17.000—
21.000 lei), salariile unui profesor la Stat sunt următoarele:
un licenţiat primeşte ca prim salar 10.000 lei, iar un pro­
fesor cu titlul de doctor, 11.000 lei. La aceasta se adaogă
tot după 4 am câte o gradaţie; prima e cam de i.ooo lei, a Costum albanez de Ridola
doua cam de 1.200 lei, a treia cam de 1.400 lei, a patra de
1.600 lei, iar a cincea de 1.750 lei. şcoli. Etatizarea şcolilor particulare a provocat mare entu-
*) Şcoala Kynas a devenit o secţie femeninâ a gimnaziului siasm in întreaga Albanie. (Tânăra Albanie, care n’a izbutit
de Stat din Tirana. Şcoala normală a surorilor Stigmatine să aibă intre hotarele ei decât o parte din Albanezii din
din Scutari, a fost anexată ca o secţie femenină de şcoală toată lumea, mai puţini chiar decât au rămas altor ţări, nu e
normală, gimnaziului de Stat din Scutari. Au fost etatizate de loc dispusă să-şi creeze o chestie a naţionalităţilor in
şi cele două şcoli româneşti din Corcea şi Şipca, precum acest teritoriu ciuntit. De-aici felul eroic şi nedrept, care izbeşte