Page 61 - 1933-08

506 B O A B E D E G R Â U

EDUCAŢIA POPORULUI. Pe când şcoala e evident in fundată educaţie morală şi patriotică. Exemplul dat de socie­
progres, nu se face şi nici nu se poate face deocamdată mult tatea «Gruaja Shqipetare », l-a urmat şi şcoala normală de
pentru educaţia poporului in afară de şcoală. Poporul e încă fete • N. Frasheri * din Tirana, care şi ea şi-a deschis por­
neglijat, căci grija principală pe care o are Statul se indreaptă ţile pentru femei analfabete. La Voskopoje, centru de cultură
către generaţiile tinere, viitorul ţării. Poporul de rând zace românesc in sec. XVIII, s'a înfiinţat anul trecut o societate
Încă adânc in intunerecul analfabetismului (care după sta­ culturală • Perparimi • (Progres), care şi-a propus imediata
deschidere a unei şcoli serale pentru ţă­
rani analfabeţi, apoi înfiinţarea unei bi-
blioted publice şi in fine înfrumuseţarea
orăşelului. Toate acestea sunt exemple
scoase la întâmplare; pretutindeni este
aceeaş dorinţă, susţinută de Ministerul
Instrucţiei, de a birui analfabetismul.
In această tendinţă unanimă. S t a t u l
poate da numai sprijinul său moral, căci
posibilităţile sale materiale sunt prea
slabe. Ţara intreagâ cere şcoală, pe când
Statul de abia poate satisface necesită­
ţile cele mai urgente. Am văzut câte şcoli
ar trebui să aibă Albania in proporţie
cu întinderea. Un alt exemplu cras ne
arată tot aşa de bine sărăcia in şcoli. Tirana
are după statisticile oficiale 4.500 copii in
vârstă de şcoală. Totuş, dintre aceştia, nu­
mai 1.800 pot urma şcoala la timp, restul
de 2.700 trebue să rămână analfabeţi sau
Scenă din bazarul dela Tirana de Ridola să urmeze mai târziu cursuri serale. Şi a-
ceasta numai din lipsă de şcoli suficiente.
tistica unui ziar albanez atinge 90%), in prejudecăţi şi in Opinia publică, intelectualii albanezi trăind in secolul civilizaţiei
superstiţii. E drept, se încearcă a se scădea numărul analfabe­ progresate, se emoţionează de situaţia aceasta tragică a posibi­
ţilor adulţi, prin înfiinţarea de şcoli serale în oraşe, dar cu lităţilor de educaţie a poporului. S’ar părea că singurul ex­
toată lupta cu adevărat entusiastă a şcolilor albaneze, nu se pedient ar fi ca guvernul să lase liberă iniţiativa particulară
poate face in scun timp ceea ce a fost neglijat prin zeci de pentru deschiderea de şcoli particulare. Dar aici guvernul
ani. In Corcea aproape toate şcolile primare ţin cursuri se­ se opune şi din contra, cum văzurăm, a închis anul acesta
rale pentru analfabeţi, tot aşa ca in Durazzo, unde şcolile chiar şcolile particulare care existau, sau le-a etatizat. Cauza
trimit învăţători chiar in închisoare, pentru a-i instrui pe de­ este de căutat in faptul că nu are încredere in şcolile parti­
ţinuţi. In slujba luptei generale contra analfabetismului s’au culare, care nu-i dau elevului creşterea curat albaneză şi nu
pus şi şcolile din jud. Kossovo, care au deschis pretutindeni răsădesc in el sentimentele patriotice care vrea să-i fie ino­
şcoli serale. Iniţiativa Statului nu mai e suficientă, mai ales culate. Căci pentru Statul albanez, nu intelectualii de astăzi
fiind împiedicată de greutăţile economice prin care trece sunt baza Albaniei libere, ci generaţia tânără, crescută de
Albania, şi atunci intervine iniţiativa particulară la clădirea o invăţătorime foarte conştientă şi naţionalistă. Intr’un ar­
de şcoli primjye. Astfel Albanezii ajunşi la bună stare in Ame­ ticol al unui publicist albanez din revista albaneză • Minerva *,
rica, fac colecte şi trimit sume importante in satul lor de vedem astfel caracterizată intelectualitatea albaneză ; După
origină pentru clădirea şcolii care lipseşte; tot aşa procedează studii, intelectualii vechi trebue împărţiţi in trei categorii.
şi unele sate care nu mai aşteaptă să le clădească Statul şcoala, In intâia intră Albanezii musulmani, cari şi-au făcut studiile
d şi-o clădesc ele singure, cum s’a făcut de ex. la Bilishti, la facultăţile turceşti, studiind dreptul, administraţia, medi­
unde s’a ridicat ca şi in alte sate, o şcoală primară impozantă cina şi foarte puţini tehnica. Capitalul lor intelectual suferea
cu cheltuiala populaţiei. Societăţile culturale consideră şi ele prin faptul că intrau la Universitate fără studii potrivite li­
ca o datorie a lor să contribue la ridicarea culturală a popo­ ceale, deşi disciplina intelectuală se formează numai in liceu.
rului. In Albania există o societate a femeilor, numită « Craaja Aceşti intelectuali erau naţionalişti, insă de nuanţă orientală.
Shqipetare*, care are secţii in fiecare oraş, şi deschide şi A doua categorie era formată de cei ce au studiat in Grecia
ea cursuri serale pentru femei albaneze analfabete, instruin- dreptul, medicina sau la şcoala normală. Naţionalismul lor
du-le in cetire, scriere şi lucruri de mână şi dându-le no­ era insă de natură negativă, fiindcă cultura greacă era prin
ţiuni de economie casnică. In general, la aceste cursuri se­ esenţa sa, antialbanezâ şi antimusulmanâ. In categoria a treia
rale se face analfabeţilor adulţi ca şi elevilor la şcoală, o apro- intră catolicii cari şi-au făcut studiile in gimnaziile de câteva
clase ale Iezuiţilor sau Franciscanilor, in care îşi dobândeau
dureros mai cu seamă pe Români, cum se rezolvă problema numai o cultură de filozofic medievală. In ce priveşte senti­
şcolii pentru copiii cu altă limbă maternă decât cea alba­ mentele lor, intelectualii aceştia erau in prima linie catolici
neză. Patentezâ a redacţiei.) şi abia in a doua Albanezi. Totuş, şcoala clericilor iezuiţi