Page 62 - 1933-08

VLAD BANAŢEANU: ŞCOALA ŞI EDUCAŢIA POPORULUI IN ALBANIA 507

sau franciscani le deschidea porţile culrurii occidentale, care potrivită ei inştşi, nu sunt b înălţimea chemării lor, in satele
singuri valorează azi in ochii Albanezilor. Acestor trei ca­ locuite de ortodocşi. De aceea s'a procedat anul trecut la
tegorii, li se adaugă şi a patra, formată din generaţia nouă, o reorganizare a seminarului ortodox din Durazzo, care inainte
care a studiat in ţară sau in străinătate şi in care trebue deo­ de toate a fost transferat b Tirana. Despre o influenţă bine­
sebite câteva nuanţe: cei ce au numai câteva clase de liceu, făcătoare a clerului musulman asupra popubţiei, nici nu
alţii cari au liceul terminat, unii cari au urmat şi la universi­ poate fi vorba.
tăţi străine, fără să ia diplome, şi cei cari au obţinut diplome; Primele biblioteci au luat fiinţă in Albania b sfârşitul se­
din punct de vedere al sentimentelor lor ar fi de impârţit colului trecut, când începură să fie înfiinţate societăţi şi cer­
in naţionalişti, cosmopoliţi, indiferenţi, etc. De aceea Statul curi literare in centrele culturale albaneze. Până atunci Al­
nu doreşte să incredinţeze străinilor formarea sufletului co­ banezii cari studiau in străinătate, fondau cercurile lor in
pilului albanez, d vrea să supravegheze de aproape inocularea marile oraşe sau in colonii albaneze, unde işi puteau ma­
unor sentimente puternice pentru patrie şi naţiune, in şcolile nifesta in mod liber naţionalismul şi aspiraţiile. Ei formau
Statului; din care cauză se şi pune atâta preţ pe educaţia societăţi literare şi naţionale, din care vedem împrăştiate
morală şi patriotică in şcoală. peste toc in Balcani, in Egipt, Italia şi în America. In Bu­
Am arătat că pentru ridicarea culturii poporului, intârziată, cureşti exista o societate numită Drila, mai pe urmă Diturija,
se deschid pretutindeni cursuri serale. Alături de acestea, fiind condusă lung timp de actualul preşedinte al Consi­
mai intervine o instituţie menită să dea o instrucţie adul­ liului de miniştri albanez, d-l Pândele Evangheli. Foarte cu­
ţilor, cari n’au mai apucat obligativitatea şcoalei: armata. noscută este şi societatea din Boston, Vatra, şi acea din Alexan­
Serviciul militar obligator este o şcoală pentru sălbaticul lo­ dru in Egipt, Bashkimi. In Albania, prima societate naţională
cuitor al munţilor, căci viaţa in cazarmă nivelează multe aspe­ fu fondată b Corcea in 1885. Oraşul acesta, situat in mijlocul
rităţi ale caracterului său independent, il obişnueşte să doarmă unor sate locuite de Aromâni, el singur numărând sute de
alături de tovarăşul său din acelaş cătun, de care il despărţia familii aromâne, era centrul mişcării intelectuale curat al­
altădată, inainte de ani, sângele vărsat şi vendeta, il deprinde baneze şi al mişcării naţionale din Albania. Deşi Scutari
in sfârşit cu diferitele aspecte ale civilizaţiei în oraşele in avea de asemenea o importanţă mare culturală, nu se poate
care staţionează. Dar inainte de toate, şi acesta este un câştig tăgădui, totuş, că influenţa puternică austriacă şi italiană,
capital al servidului militar şi al educaţiei poporului prin având fiecare dedesubturile şa scopurile sale politice, nu fa­
armată: soldatul părăseşte cazarma ştiind să scrie şi să ce­ vorizau de loc o deşteptare naţionab albaneză, cu toate că
tească, pentrucă aici urmează o şcoală.
Un al treilea factor care contribue la
ridicarea culturală a poporului albanez
sunt bibliotecile. E drept, la sate, unde
analfabetismul e prea marc, acest factor
nu poate interveni. La oraş da. La oraş
bibliotecile deocamdată sunt rare de tot,
deşi toată lumea işă dă seama de impor­
tanţa lor pentru cultura unui popor şi
pentru stârpirea analfabetismului. Peste
tot locul e resimţită nevoia bibliotecii.
Când deschizi un ziar la rubrica cores­
pondenţelor, vezi înşirate printre nevoile
locale înfiinţarea unei biblioteci in pri­
mul, şi a unei şcoli serale in al doilea
rând. Multe oraşe cer autorităţilor ca o
necesitate absolut imperioasă, biblioteci.
Văzând importanţa lor, de cele mai multe
ori ele sunt înfiinţate din iniţiativa popu­
laţiei, sau sunt datorite fondurilor puse
la dispoziţie de Albanezi bogaţi. Aşa, la
Corcea a luat fiinţă o bibliotecă din
munificenţa patriotului albanez Turtalh,
ca şi la Elbassan, unde a fost fondată Femei din regiunea Santi Quaranta, b izvor
de un albanez, care i-a lăsat prin testa­
ment mijloace suficiente. Dar nu numai in oraşe, ci şi in sate Şcoala franciscani era totdeauna focar de naţionalitate albanez.
se simte nevoia bibliotecilor, căci unele din ele cer înfiinţarea In Corcea fură deci înfiinţate primele cercuri literare şi so­
lor. Deocamdată satele sunt lipsite. Aici exercită o influenţă cietăţi, care au şi pus bazele primei biblioteci albaneze în
binefăcătoare învăţătorimea, despre care am amintit că este Corcea. Şi b Scutari luă fiinţă o societate culturab Bashkimi,
foarte naţionalistă. Din păcate, populaţia de la sate e lipsită care infiinţâ de asemenea o bibliotecă. La Elbassan avem din
de cele mai multe ori şi de o preoţime distinsă care să con­ 1909 o societate literară Vllaznija, iar in 1910 Bashkimi, care
tribue la ridicarea culturii sale. Preoţii neprimind o educaţie infiinţâ o bibliotecă şi un muzeu. Sunt cele mai vechi so-