Page 62 - 1933-08
P. 62

VLAD BANAŢEANU: ŞCOALA ŞI EDUCAŢIA POPORULUI IN ALBANIA                      507


         sau  franciscani  le  deschidea  porţile  culrurii  occidentale,  care   potrivită  ei  inştşi,  nu  sunt  b  înălţimea  chemării  lor,  in  satele
         singuri  valorează  azi  in  ochii  Albanezilor.  Acestor  trei  ca­  locuite  de  ortodocşi.  De  aceea  s'a  procedat  anul  trecut  la
          tegorii,  li  se  adaugă  şi  a  patra,  formată  din  generaţia  nouă,   o  reorganizare  a  seminarului  ortodox  din  Durazzo,  care  inainte
         care  a  studiat  in  ţară  sau  in  străinătate  şi  in  care  trebue  deo­  de  toate  a  fost  transferat  b  Tirana.  Despre  o  influenţă  bine­
         sebite  câteva  nuanţe:  cei  ce  au  numai  câteva  clase  de  liceu,   făcătoare  a  clerului  musulman  asupra  popubţiei,  nici  nu
         alţii  cari  au  liceul  terminat,  unii  cari  au  urmat  şi  la  universi­  poate fi vorba.
         tăţi  străine,  fără  să  ia  diplome,  şi  cei  cari  au  obţinut  diplome;   Primele  biblioteci  au  luat  fiinţă  in  Albania  b  sfârşitul  se­
         din  punct  de  vedere  al  sentimentelor  lor  ar  fi  de  impârţit   colului  trecut,  când  începură  să  fie  înfiinţate  societăţi  şi  cer­
         in  naţionalişti,  cosmopoliţi,  indiferenţi,  etc.  De  aceea  Statul   curi  literare  in  centrele  culturale  albaneze.  Până  atunci  Al­
         nu  doreşte  să  incredinţeze  străinilor  formarea  sufletului  co­  banezii  cari  studiau  in  străinătate,  fondau  cercurile  lor  in
         pilului  albanez,  d  vrea  să  supravegheze  de  aproape  inocularea   marile  oraşe  sau  in  colonii  albaneze,  unde  işi  puteau  ma­
          unor  sentimente  puternice  pentru  patrie  şi  naţiune,  in  şcolile   nifesta  in  mod  liber  naţionalismul  şi  aspiraţiile.  Ei  formau
          Statului;  din  care  cauză  se  şi  pune  atâta  preţ  pe  educaţia   societăţi  literare  şi  naţionale,  din  care  vedem  împrăştiate
          morală şi patriotică in şcoală.                 peste  toc  in  Balcani,  in  Egipt,  Italia  şi  în  America.  In  Bu­
           Am  arătat  că  pentru  ridicarea  culturii  poporului,  intârziată,   cureşti  exista  o  societate  numită  Drila,  mai  pe  urmă  Diturija,
         se  deschid  pretutindeni  cursuri  serale.  Alături  de  acestea,   fiind  condusă  lung  timp  de  actualul  preşedinte  al  Consi­
          mai  intervine  o  instituţie  menită  să  dea  o  instrucţie  adul­  liului  de  miniştri  albanez,  d-l  Pândele  Evangheli.  Foarte  cu­
          ţilor,  cari  n’au  mai  apucat  obligativitatea  şcoalei:  armata.   noscută este şi societatea din Boston, Vatra, şi acea din Alexan­
          Serviciul  militar  obligator  este  o  şcoală  pentru  sălbaticul  lo­  dru  in  Egipt,  Bashkimi.  In  Albania,  prima  societate  naţională
         cuitor  al  munţilor,  căci  viaţa  in  cazarmă  nivelează  multe  aspe­  fu  fondată  b  Corcea  in  1885.  Oraşul  acesta,  situat  in  mijlocul
         rităţi  ale caracterului  său independent, il obişnueşte să doarmă   unor  sate  locuite  de  Aromâni,  el  singur  numărând  sute  de
         alături  de  tovarăşul  său  din  acelaş  cătun,  de  care  il  despărţia   familii  aromâne,  era  centrul  mişcării  intelectuale  curat  al­
         altădată,  inainte  de  ani,  sângele  vărsat  şi  vendeta,  il  deprinde   baneze  şi  al  mişcării  naţionale  din  Albania.  Deşi  Scutari
         in  sfârşit  cu  diferitele  aspecte  ale  civilizaţiei  în  oraşele  in   avea  de  asemenea  o  importanţă  mare  culturală,  nu  se  poate
         care  staţionează.  Dar  inainte  de  toate,  şi  acesta  este  un  câştig   tăgădui,  totuş,  că  influenţa  puternică  austriacă  şi  italiană,
         capital  al  servidului  militar  şi  al  educaţiei  poporului  prin   având  fiecare  dedesubturile  şa  scopurile  sale  politice,  nu  fa­
         armată:  soldatul  părăseşte  cazarma  ştiind  să  scrie  şi  să  ce­  vorizau de loc o deşteptare naţionab albaneză, cu toate că
         tească, pentrucă aici urmează o şcoală.
           Un  al  treilea  factor  care  contribue  la
         ridicarea  culturală  a  poporului  albanez
         sunt  bibliotecile.  E  drept,  la  sate,  unde
         analfabetismul  e  prea  marc,  acest  factor
         nu  poate  interveni.  La  oraş  da.  La  oraş
         bibliotecile  deocamdată  sunt  rare  de  tot,
         deşi  toată  lumea  işă  dă  seama  de  impor­
         tanţa  lor  pentru  cultura  unui  popor  şi
         pentru  stârpirea  analfabetismului.  Peste
         tot locul e resimţită nevoia bibliotecii.
          Când  deschizi  un  ziar  la  rubrica  cores­
         pondenţelor,  vezi  înşirate  printre  nevoile
         locale  înfiinţarea  unei  biblioteci  in  pri­
         mul,  şi  a  unei  şcoli  serale  in  al  doilea
         rând.  Multe  oraşe  cer  autorităţilor  ca  o
         necesitate absolut imperioasă, biblioteci.
         Văzând  importanţa  lor, de  cele  mai multe
         ori  ele  sunt  înfiinţate  din  iniţiativa  popu­
         laţiei,  sau  sunt  datorite  fondurilor  puse
         la  dispoziţie  de  Albanezi  bogaţi.  Aşa,  la
         Corcea  a  luat  fiinţă  o  bibliotecă  din
          munificenţa  patriotului  albanez  Turtalh,
         ca  şi  la  Elbassan,  unde  a  fost  fondată   Femei din regiunea Santi Quaranta, b izvor
         de  un  albanez,  care  i-a  lăsat  prin  testa­
         ment  mijloace  suficiente.  Dar  nu  numai  in  oraşe,  ci  şi  in  sate   Şcoala  franciscani  era  totdeauna  focar  de  naţionalitate  albanez.
         se  simte  nevoia  bibliotecilor,  căci  unele  din  ele  cer  înfiinţarea   In  Corcea  fură  deci  înfiinţate  primele  cercuri  literare  şi  so­
         lor.  Deocamdată  satele  sunt  lipsite.  Aici  exercită  o  influenţă   cietăţi,  care  au  şi  pus  bazele  primei  biblioteci  albaneze  în
         binefăcătoare  învăţătorimea,  despre  care  am  amintit  că  este   Corcea.  Şi  b  Scutari  luă  fiinţă  o  societate  culturab  Bashkimi,
         foarte  naţionalistă.  Din  păcate,  populaţia  de  la  sate  e  lipsită   care  infiinţâ  de  asemenea  o  bibliotecă.  La  Elbassan  avem  din
         de  cele  mai  multe  ori  şi  de  o  preoţime  distinsă  care  să  con­  1909  o  societate  literară  Vllaznija,  iar  in  1910  Bashkimi,  care
         tribue  la  ridicarea  culturii  sale.  Preoţii  neprimind  o  educaţie  infiinţâ o bibliotecă şi un muzeu. Sunt cele mai vechi so-
   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67