Page 63 - 1933-08

5 0 8 B O A B E D E G R Â U

cietiţi naţionale şi literare, şi cele mai vechi biblioteci. El- sau bogată in poeme lirice. Literatura frumoasă începe abia
bassanul, unde exista din timpurile acelea o şcoală normali dela constituirea Şutului albanez.
albanezi, infiinţati de K. Garakaqi, şcoală care a produs Un factor foarte imporunt al culturii poporului şi destul
pleiada de entusiaşti luptători pentru independenţa albanezi. de bine reprezentat in Albania, este presa politici şi revistele.
Ziare bune apar nu numai in Albania,
ci şi in coloniile puternice albaneze din
striiniute. La noi apar chiar două.
Albanezul face cu pasiune politică şi de
aceea nu e lucru de mirare că incă din
anul proclamării constituţiei june-turce
(1909), in Albania au fiinţivreoi7 ziare.
Azi există aproape in fiecare oraş, sediu
de prefectură, o tipografie, care tipăreşte
cărţi, ziare, reviste. Ministerul Instruc­
ţiei a înzestrat chiar Şcoala tehnici cu
o tipografie. Dintre reviste trebue men­
ţionate Mtnerva, recentă, elegantă, bine
scrisă, apoi Hylli i Drites, editată de
Franciscani, şi Leka, a Iezuiţilor din Scu-
tari. Figură onorabili printre reviste face
revista Skekulli XX, a absolvenţilor şcoa-
lei tehnice din Tirana, sau Normaluti,
care se afli in anul V, a elevilor şcealei
normale din Elbassan. Mesaesi este un
periodic didactic din Tirana, ca şi bule­
tinul EdukataereU Mmisteiului Instruc­
Femei albaneze ţiei. O nouă revistă din Tirana este Vatra
e Riids. Ministerul economiei naţionale
trebue considerat şi el odată cu Corcea, ca un loc de unde scoate o revistă numită Bujqisija, iar Ministerul lustiţiei buletinul
se răspăndea cultura naţionali, ziare şi broşuri albaneze. Jansprudenca. Pe lingă acestea mai există şi alte periodice.
Primele societăţi naţional-literare care
pini in 1912, anul independenţei alba­
neze, irau in fiecare moment in luptă cu
autorităţile turceşti ce le bănuiau, şi deci
erau puţine la număr, s’au inmulţit astăzi.
Biblioteci de asemenea există multe,
insă prea puţine pentru setea de in­
struire a Albanezului. Setea aceasta este
ilustrată de creşterea numărului cetitorilor
la Biblioteca Naţională din Tirana. Cit
timp aceasta era mici şi neînsemnată (poate
şi fără cărţi jnulte) cetitorii erau puţini.
De doi ani i se di mai multă impor­
tanţi, fiind ridicată la rostul de biblio­
tecă naţionali şi punindu-i-se la dispo­
ziţie şi fondurile de care avea nevoie. Şi
de atunci avem următoarea statistici: In
1928 ea a fost cercetată de 1.785 de ceti­
tori, in 1929 de 5.240 cetitori, in 1931
de 8.610, iar in 1931 de 11.280 de ceti­
tori; deci în 1929 până in 1931, o cre­
ştere de 115%. La Biblioteca Naţionali
din Tirana se găsesc multe cărţi rarissime
albaneze, sau referindu-se la Albania şi Baptisteriu in Butrinto
Albanezi.
Bibliotecile abia de acuma pot si fie înzestrate cu cărţi Guvernul manifestă multă grijă pentru ţăranul albanez.
albaneze, cid o literatură albanezi pini nu de mult nici nu In ce priveşte şcoala, el ii ia grija copiilor de şcoală, fiindcă
exista. Se putea vorbi cel mult de literatură populari, foarte Ministerul Instrucţiei instalează copiii din satele care n’au
bogată in balade, epopee eroice, in care se exalta vechia vitejie. şcoală, in internate ţinute pe cheltuiala sa in satele apropiate