Page 64 - 1933-08

VLAD BANAŢEANU: ŞCOALA ŞI EDUCAŢIA POPORULUI IN ALBANIA 509

cu şcoala. Dar mai are guvernul o grijă in ce priveşte pe ţă­ emanciparea femeii este foarte înaintată, cuprinzând şi pe
ran: să facă din el un cultivator conştient al pământului, femeea musulmană. O cucerire importantă a şcoalei şi a eman­
deşi există pămănt in abundenţă, încă necultivat. înainte cipării femenine a fost, când fetele musulmane, care altă­
de toate a fost desobişnuit de plugul de lemn, guvernul pu- dată la vârsta lor erau obligate să poarte vălul, se prezentară
năndu-i la dispoziţie pluguri de fier in mod gratuit, mai in public la competiţii sportive in costume care le lăsau corpul
târziu cu plată, insă in rate mici. Ţăranul a trebuit să aban­ aproape gol. Situaţia socială şi culturală a femeii musulmane
doneze şi alte mijloace primitive de prelucrare a pămăn­ şi creştine de astăzi este foarte indepărtată de aceea pe care
tului. Ca să-l deprindă cu cultura raţională, se primesc in o avea, de exemplu, imediat după războiul mondial. Astăzi
şcolile agricole ale Şutului elevi, cart la intrarea in şcoală aproape in toate oraşele Albaniei, femeile formează societăţi
se obligă in scris să se reintoarcă la glie, pentru a prelucra cu scopuri culturale sau sociale. Din 1929, autorităţile cul­
in mod raţional pământul ce li se pune la dispoziţie. Numai tului musulman au dispus abandonarea vălului, constatând
cu această condiţie sunt primiţi in şcoală. Revenind la ţară. că el nu are nimic comun cu religia sau obiceiurile tării, d

Coloane găsite la Pojani

titratul şcoalei agricole este mentorul ţăranilor. Guvernul in­ este un obiceiu arab. Totuş vor trece încă ani, până vor dis­
troduce de asemenea maşini noui agricole şi autotractoare. pare toate prejudecăţile in care fu crescută secole de-a-rândul,
Şcolile agricole au pepiniere întinse de pomi roditori, pe cari femeia.
ii distribuc ţăranilor, cari sunt obligaţi prin lege să-i plan­ In ce priveşte societăţile corale sau muzicale, acestea sunt
teze şi să-i îngrijească. Tot din programul educaţiei ţăra­ încă rare in Albania. In oraşele creştine onodoxe ale Alba­
nului face pane şi «săptămâna arborelui», anuală, in care niei, există coruri la fiecare biserică, care câteodată se unesc
se desvoltă prin conferinţe cultul arborelui şi se sădesc peste tot ca la Corcea, pentru a da concene. Din aceste coruri s’a se­
locul copaci. O influenţă binefăcătoare spre mai bine exer- lecţionat la Corcea un grup de amatori, cari au dat şi repre­
cită şi fermele-model, numite ciflicuri, pe care guvernul le-a zentaţii de teatru. Tot la Corcea există şi o societate muzi­
instalat foane numeroase pe terenurile ce-i aparţin. La o cală, « Lyra ». Muzici de orhestră sunt numai cele militare,
educaţie a poporului dela ţară va contribui şi o vastă operă care îşi recrutează muzicanţii dintre străini, intre cari mulţi
de reformă agrară in curs de executare, finanţată de Banca Cehoslovaci. Dumineca şi in sărbători muzicile acestea con­
Agricolă, a doua bancă in Albania, unde până acuma exista certează in parcul din Tirana, procurând multă plăcere Ti-
numai Banca Naţională. ranienilor. Orhestre civile nu există, toate localurile şi cafe­
In oraşe situaţia e altfel. Orăşenii au venit în contact cu nelele sunt insă înzestrate cu instalaţii de radio, ale căror
străinii, mai ales meseriaşi sau negustori, şi au învăţat dela haut-parleur-uri asurzesc pe trecători. Muzica se face teo­
ei diferite meserii. Şcoli profesionale foane modeme dau retic in şcoală. Nu a fost dat încă timpul să se dezvolte,
Albanezului astăzi o creştere profesională care egalează com­ totuş concertele ocazionale sunt foarte gustate. Câteva ar­
plet pe aceea, ce ar primi-o in străinătate. Viaţa socială a în­ tiste şi artişti, cântăreţi şi muzicanţi, cari şi-au făcut stu­
ceput să rupă in oraşe bariera prejudecăţilor orientale, şi diile in străinătate, au revenit in ţară şi încep să obişnuiască