Page 65 - 1933-08

5io B O A B E D E G R Â U

lumea cu concerte şi muzici înalţi. (Vorbesc de «lumea * de amatori, cari constituiţi in societiţi culturale-teatrale, re­
care nu a ieşit din ţari, cici am cunoscut Albanezi foarte bla­ prezinţi de reguli piese patriotice, tratând subiecte din lup­
zaţi chiar, cari vorbesc aproape mai bine franţuzeşte, engle­ tele eroice ale Albaniei pentru neatârnare. La Tirana exişti
zeşte sau nemţeşte decât limba lor materni). Printre aceşti o astfel de societate cultural-teatrali, Fryma t re (Suflul
cântireţi şi muzicieni, sunt de amintit pianista Lola Aleksi, nou); grupul de artişti-amatori din Valona, numit Vlora, di
soprana GJeorgjia Filfe şi tenorul Tartulli. reprezentaţii teatrale in diferite oraşe albaneze. Pogradec, un
La Tirana exişti de anul trecut şi un început de conser­ orăşel prietenos lingi lacul Ohridci, are şi el un club arti­
vator, numit Institutul muzical regal, in care se invaţi sol­ stic, cu numele de Dragai. De clubul teatral din Corcea am
fegiu, cor, compoziţie, contrapunct şi toate instrumentele. Cu amintit. In schimb sunt multe cinematografe rispândite in
timpul se poate aştepta o desvoltare a gustului muzical şi toati Albania, care este inzestrati peste tot cu electricitate
in popor, care până acuma cunoaşte numai muzica populari, şi îşi poate permite luxul cinematografelor. Chiar oraşele
ce se confundi cu acea specifici Orientului, cu melodii mo­ mici nu sunt lipsite de electricitate. Filmele sunt controlate
notone şi totuş aţiţitoare. Un titlu, de merit incontestabil de o comisie specială. Pentru educaţia tineretului, toate cine­
intru promovarea muzicii şi a gustului pentru muzici, îl are matografele sunt obligate si proiecteze de doui ori pe sipti-

Biscrici veche din Voskopoj in care s'a gisit jilţul lui Gojdu

comitetul artistic al societăţii naţionale de educaţie a tinere­ mâni. Joia şi Duminica, filme cu subiecte educative, pe care
tului « Enti Kombetar Djelmnija Shqiplare *, o organizaţie ex­ şi le procuri dela Enti Kombetar, organizaţia naţionali de
celentă ce stă sub conducerea directă a Regelui şi sub patro­ educaţie a tineretului, de care am vorbit. Lipsa pe care o
najul luat foarte in serios de una din surorile Regelui. Această simţi mai mult in Albania, este aceea a muzeelor. Există câ­
organizaţie, aproape militari, are partea ei imensă de con­ teva, ce c drept, dar nu li s’a dat importanţa pe care o merită.
tribuţie şi in educaţia morali ca şi in cea fizici a întregului Bibliotecii naţionale din Tirana i s'a anexat şi un muzeu,
tineret, atât a celui din şcoală, cât şi a celui in afară de intitulat Mazea naţional; dar atâtea sculpturi fine, pietre cu
şcoală. Ei îi va datori generaţia finiri a Albaniei sănătatea inscripţii greceşti, romane, bizantine şi turceşti, stau in curte
sa morali şi trupească, cici intreaga educaţie morali care in voia intemperiilor. La Fieri există un muzeu Zogu, in care
ia un loc foarte important in şcoală, şi acea fizici, este sunt adăpostite mai cu seamă obiectele descoperite la săpă­
diriguită de auxiliarele diplomate ale acestei organizaţii, turile dela Pojani, vechea Apollonia, dar muzeul nu are până
instructori salariaţi de Ministerul Instrucţiei, insă dependenţi acum mciun conservator. Şi apoi, atâtea frumuseţi sculp­
erarhic de Enti Kombetar şi de Rege. turale ale artei clasice zac amestecate la Pojani, unde lipsa
Câteva cuvinte acum şi despre teatrul in Albania. Teatrul de mijloace nu-i permite misiunii arheologice franceze de
nu există. Bazele acestuia s’au pus abia in şcoala de redtaţie sub conducerea d-lui L. Rey si termine săpăturile şi să adă­
dramatici din Tirana, care insă după câteva luni de exi­ postească undeva obiectele desgropate. Cea mai buni soartă
stenţi a trebuit să-şi inchidi porţile din lipsi de mijloace. o au admirabilele sculpturi praxiteliene desgropate de d-1
Deocamdată suplinesc lipsa unui teatru stabil, diferitele trupe Ugolini la Batrinto, vechiul Bulhrotum, cântat de Virgil in