Page 31 - 1933-09

C R O N I C A 5*7

in alt scriitor moldovean, Îndrăgostit de părjoale şi de ali­ cioară; e 1a mijloc numai un model păgân: poetul şi muza.
venci. Casa işi deschide încăperile, din pivniţa cu bolţi dom­ In ajtâ parte, intr'un alt portret al Sf. Luca, şi anume, nu-
neşti, pănă in podul cu grinzi şi căprioreală de primejdie. durile, schiţele pe pereţi dau dovada că s'a copiat un atelier
Ochiul răscoleşte şi se întoarce mulţumit. El intălneşte atunci de pictor grec».
celălalt ochiu, al Castelului, şi se luminează. Studiul urmează. N’am vrut insă decât să-l aduc la cuno­
ştinţă şi să spuiu intr'un cuvânt, după citire in intâia pagi­
ICOANE, ARGINTĂRII, MINIATURI. — In curind va naţie, de cit interes viu e străbătut. Istoria bisericii şi a vieţii
teşi o carte, in care se va vorbi despre icoane, lucruri de argint noastre culturale se îmbogăţeşte cu un nou capitol. O revăr­
şi miniaturi, in legătură cu biserica. A scris-o d-l N. Iorga sare de lucrări de artă işi face loc peste faptele uscate, aco­
şi, pentru ci a gindit-o pentru străinătate, a scris-o in limba perind ici un gol mai vechiu şi înfrumuseţând toate paginile.
franceză. Atelierele Imprimeriei Naţionale se vor îngriji de o Rostul inalt din trecut al bisericii se arată încă odată, din
frumoasă infăţişarc. Reproducerea, pe care o dăm aci, poate înzestrarea iconostaselor, a sfintelor mese şi a cărţilor litur­
sluji de mică dovadă. gice. Isus stoarce în fund din strugurii vieţii, cari au crescut
Obiectul cărţii înseamnă o adăncire in arta minoră, ca di- şi s’au pârguit din binecuvântatul lui trup, sângele marilor
mensii, de obiceiu mai puţin cercetată, iar la noi aproape împărtăşanii. II vedem întreg, printre actele acestei slujbe
nesocotită. E intr’adevăr nevoie de o simţire mai ascuţită laice, de desmormântare şi de descriere a creaţiilor de mică
şi de preocupări mai stăruitoare pentru descoperirea unui ană, ale bisericii.
asemenea ţinut şi intărzierea in el. D-l Iorga era cum nu se Pentru străinătate şi chiar pentru autor poate fi numai învă­
poate mai pregătit, atăt ca să atragă luarea aminte căt şi ca să ţătură şi dar al minţii, care e tot dela Dumnezeu; pentru
cerceteze. O epocă întreagă se reconstitue subt ochii noştri noi c rugăciune.
din nişte biete crâmpeie, câte vitregia timpurilor şi nepri­
ceperea oamenilor ne-au putut păstra. Uneori te pierzi in FUNDAŢII REGALE. Poate n'a fost numai o întâm­
identificarea unei piese şi in urmărirea ei prin tot felul de plare că tocmai in anul când intâia Fundaţie de cultură a
păţanii şi transformări, ca şi cum ar fi La mijloc viaţa şi soarta Regilor României, Fundaţia Universitară Carol I-iu, împlinea
unei fiinţe in carne şi oase. Informaţia işi desfăşoară toate patru decenii, se înfiinţa Uniunea Fundaţiilor Culturale
acele fire care la urmă fac plasă cuprinzătoare unde cercetă­ Regale. Ceea ce putea să pară răsleţ, ca nişte forme ale ini­
torul adună nesfârşite şi năbădăioase fapte şi presupuneri, ţiativei regeşti in domeniul vieţii spirituale unde se simţea
şi fac mai ales ştiinţa fără pereche a istoricului. Cele mai mai mare lipsă, apărea deodată in lumina liniştită a unei chib­
neaşteptate izvoare işi dau contribuţia pentru întregirea unei zuite convingeri. Totul se lega intr'o puternică unitate, nu­
imagini, până astăzi rămasă fragmentară şi neînţeleasă. Con­ mai înfăptuită treptat, in cursul anilor. Era ca un legământ
sideraţii istorice şi consideraţii estetice se împletesc. Pe alocuri dinastic, pe care fiecare rege il trecea urmaşului său. Astăzi
scapără fulgerul unui inceput de polemică. Figuri de sfinţi aşezămintele stau inaintea noastră şi a vremii, nu numai intr'o
şi scene cu minuni împodobesc din loc in loc textul, cu pove­ strălucire firească, dar intr'o închegare de program, care le
stirea lor ascuţită şi luminoasă. Uscăciunea expunerii docu­ dă o tărie deosebită. Cinci fapte încoronate se ridică la ori­
mentare e înviorată ca un cer de noapte de sclipirea stelelor. zont şi arată drumurile. Suntem in anul când M.S. Regele
Iată ca dovadă începutul: Carol al II-Iea împlineşte patruzeci de ani. Pe după câte o
« Când se zice: icoană românească, nu trebue să se creadă, naştere fericită, istoria unui popor coteşte uneori dornică de
bine înţeles, că artişti români au creat tipul însuş. Ar fi fără noui perspective.
nici un temeiu orice afirmare de acest fel. Diferitele naţiuni întâia Fundaţie Culturală Regală a fost dăruită ţării Sale
creştine, şi printre ele naţiunile care fac parte din ortodoxia de Regele Carol I-iu. Ea este Fundaţia Universitară care-I
răsăriteană, n’au născocit nişte icoane care nu s’ar mai găsi poartă numele şi s'a înălţat chiar in faţa Palatului Regal
în altă parte. Orice inceput e un împrumut. Dar elementul din Bucureşti, sub ochii părinteşti şi iubitori ai întemeie­
băştinaş izbuteşte in cele din urmă să-şi facă drum. Se ajunge torului. Aşezământul acesta a fost gândit ca o casă a tinere­
la adaptări, după ochiul pictorului, după felul cum fiecare tului cu înalte studii şi a izbutit să pătrundă atât in istoria
naţiune inţelege frumuseţea şi sfinţenia. Tradiţia există; ea învăţământului nostru superior, cât şi in viaţa culturală a
poate să fie dusă mai departe, dar celălalt element se stre­ ţării. Ca o carte de aur stă astăzi inaintea noastră volumul
coară şi trebue să se facă deosebirea limpede intre ceea ce a tipărit anul acesta ca să amintească faptele a patruzeci de
venit de aiurea şi ceea ce s'a adăugat pe pământul unde a fost ani de muncă, in ajunul intrării in noua alcătuire a Uniunii
răsădit, şi aş zice chiar, de Cineva care e de-acolo •. Fundaţiilor Culturale Regale. D-l Tzigara-Samurcaş, direc­
• O altă intrebare premergătoare trebue să fie şi ea pusă: torul credincios aproape in tot acest răstimp, a ştiut să lase
in ce chip se poate recunoaşte data unei icoane, ceea ce vrea să vorbească din pagini numai istoria, fără vreun adaus de
să zică, fireşte, in cele mai multe cazuri, o dată aproximativă, preţuire din afară. Glasul ei e măreţ şi plin tot pe atât de în­
singura la care se poate năzuit* Dacă ne gândim că icoanele, văţături pe cât de încredere. Bătrânul Rege dâinueşte mereu
împreună cu picturile pe zid şi miniaturile, vin, precum am în mijlocul poporului său, prin pilde cum e aceasta, de vedere
spus-o, dela originale mai vechi, trebue, in această privinţă, limpede, de jertfă din al Său şi de hotârire dârzâ pentru
să ne lipsim de elementul cronologic. Astăzi, în America, împlinirea unui gând. El se întoarce cu asemenea prilejuri
d-l Friend tocmai a arătat că in cutare infăţişare a apostolului intre noi şi ne ţinteşte din nou cu ochii Săi indemnători, de
Luca, zugrăvit inaintea unei femei voalate, nu e vorba de o dincolo de moarte.
sfântă şi nici, cum am fi aplecaţi s’o credem, de Maica Fe­ Fundaţia Universitară Carol l-iu a crescut treptat, atât in