Page 33 - 1933-09

C R O N I C A 5 6 9

Fundaţiile Regale este, îndeosebi, o operă de cimentare a bune şi si dea din mierea ei celor însetaţi. « Albina » străbate
sufletului naţional prin întărirea şi zămislirea a tot ce este iarăşi drumurile satelor şi cătunelor româneşti, intr’o înfăţişare
trecutul şi prezentul acestui neam, intr'o supremi culturi grafică mai făloasă decât inamte,in dimensii mai pe măsura mul­
naţionali, biruitoare mai presus decit biruinţa armelor *. telor ei preocupări şi cu un spirit general care se va limpezi
N’are si se uite niciodati d Fundaţia Universitari Carol l-iu cu fiecare număr. Când Fundaţia Culturali Principele Carol
a fost prilejul şi locul de unde s'au rostit aceste cuvinte, a scos intâiul ei cuvânt, dupi o prea lungă tăcere, el a găsit
risunitoare ca o goarni de chemare şi mângiioase ca o dintr'odată lumea şi răsunetul pentru care luase fiinţi.
lumini înalţi aprinşi în neguri. Cele peste cinci sute de cămine culturale pot si aştepte cu
A doua Fundaţie Culturali a dinastiei noastre era o fun­ încredere lozinca de reintrare in activitate, cu un program
daţie princiari. Ea lua fiinţi printr’o lege publicaţi in « Mo­ innoit, care trebue si pornească zilele acestea. Cel mai bun
nitorul Oficial • din 5 Iulie 192:, care spunea in articolul ei semn vestitor este reapariţia « Albinei *.
prim: « Se recunoaşte calitatea de persoanl morali şi juridici A treia Fundaţie Culturali Regală e legată de numele
Fundaţiei Culturale Principele Carol, pentru ajutarea, Regelui Ferdinand şi a luat fiinţi printr'o lege tipărită in
susţinerea şi crearea faptelor de culturi*. Poate ci din toate « Monitorul Oficial * dela 16 Februarie 1926. Intiile două
ea e cea mai vrednici de iubire, atit prin bucuriile cit şi articole arată foarte limpede şi scopul şi mijloacele. Glăsuesz
prin durerile pe care le-a petrecut. Intr’un birou cu mobili ele: « Cu prilejul împlinirii vârstei de şaizeci de ani a M. S.
neagri, in ale cirei crestituri se ghiceau vulturii impiriteşti Regelui Ferdinand I şi ca semn de dragoste şi recunoştinţă
dornici de sbor, din intiiul local din calea Dorobanţilor faţi de Înfăptuitorul unităţii naţionale a Românilor, se în­
şi din cel din urmi din strada Latina, Principele de coroani fiinţează un aşezământ in scop cultural, civil şi militar, care
Carol n'a lisat si treaci nicio zi firi si fie de faţi, si nu dea va fi persoană juridici de drept public cu denumirea Fundaţia
îndrumări, si nu ciştige slujitori, prieteni şi mijloace Fun­ Regele Ferdinand I-iu şi care se va administra potrivit unui
daţiei Lui, şi si nu pună însuşi mina la atitea din faptele statut orânduit de M. S. Regele Ferdinand I-iu.
care-i deschideau tot mai larg drumul intre aşezimmtele • Această instituţie se dotează de naţiunea români cu un
noastre de culturi. In ce priveşte viaţa ei de dupi aceea, patrimoniu iniţial de 200.000.000 lei in numerar, din al
« Monitorul Oficial * are patru sau cinci modificiri de lege, cărui venit jumătate va servi in părţi egale la încurajarea şi
care încercau s*o inmlidieze dupi nişte imprejuriri străine. educaţia culturală a tineretului, precum şi in vederea cerce­
Cea din urmă, de repunere in drepturi, e din Aprilie 1933, tărilor ştiinţifice consacrate cunoaşterii României, iar cea­
care, in textul de aur al Uniunii Fundaţiilor Culturale laltă jumătate va servi pentru ajutorarea culturală a familiilor
Regale, îi di vechiul nume şi rosturile dela început. Al doi­ militarilor ».
sprezecelea an de viaţă sbuciumati o găseşte Ia locul ei,
gata să-şi reia munca întreruptă.
Cei cari am urmărit-o de aproape sau am stat in legături
mai strănse cu ea, ştim şi citi putere are adevărul pus la
temelie şi citi însufleţire tâniră i-a călăuzit paşii. Fundaţia
Culturală Principele Carol nu era numai un dar de ani­
versare pentru o problemă cu un cimp mărginit. Ea îm­
brăţişa toată viaţa poporului, mai cu seamă a celui dela
ţară, a doua zi dupi Unire, ca moment politic, şi dupi vot
obştesc şi improprietirire, ca moment social. Mintea care
o gândise, o îndrepta spre toati această frământare, cu miile
ei de feţe, ca si-i fie ca o albie unde si se adune, şi ca un
scop spre care si umble. Ţara s’a acoperit in scurt timp de
peste cinci sute de cămine care-şi propuneau, intiiu, si
invioreze organizaţiile culturale ale satului, fie cele primitive,
mai aproape de limbă, datină, port, joc şi folklor, fie cele
culte, şcoală şi biserică, şi in al doilea rând, să deştepte şi
si mulţumească noui trebuinţe mai înalte, in toate ramurile
vieţii, sanitar, economic, moral şi intelectual. Avântul din­
tâi a fost frânt dupi cinci ani de indrăsneaţă desfăşurare.
El se ia astăzi, intr'o nouă formă, dela capăt. E caracteristic
dealtminteri, ci intâia faptă cu care Uniunea Fundaţiilor
Culturale Regale a păşit in lume, a fost revista pentru popor
• Albina *. Moştenirea lui Haret mai fusese inviată odată de
Fundaţia Culturali Principele Carol, spre bucuria atâtora Vederea motivului de colţ cu machetele grupurilor de voevozi.
din satele noastre doritoare de cuvântul scris. Publicaţia Grupurile de Domnitori
vorbea de două ori, prin întemeietor, care luptase o viaţă dela stânga (str. Păcurari) spre dreapta (str. Carol):
întreagă pentru ridicarea sătenilor, mai ales cu ajutorul în­ 1. Vasile Lupu cu Cantemir; 2. Ştefan-cel-Mare cu Carol I;
văţătorilor şi al preoţilor, şi vorbea prin intervenţia princiari, 3. Ferdinand I cu Mihai Viteazul; 4. Dragoş Vodă
care o scăpa de uitare şi o trimetea din nou să culeagă cele cu Alexandru-cel-Bun