Page 34 - 1933-09
P. 34

570                                 B O A B E  D E  G R Â U

            Regele  Ferdinand  relua  in  felul  acesta  firul  Fundaţiilor   a  sporit,  intr’un  timp  când  Academia  Română  trebue  să-şi
          Culturale  Regale  şt,  in  acelaş  timp,  dădea  laşului  un  semn   restrângă  această  activitate,  cu  intregi  colecţii  publicate  de
          al  preţuirii  mişcate  pe  care  i-o  insuflasc  petrecerea  intre   Fundaţia  Regele  Ferdinand.  Alături  de  documentele  vechi
          zidurile  lui  vechi  şi  la  umbra  clopotniţelor  şi  dealurilor   moldoveneşti  ale  profesorului  Costâchescu  dela  Iaşi  şi  de
          voevodale,  a  celei  mai  infricoşate  vremi  a  războiului  de   documentele  româno-ungare  publicate  in  continuare  de
          intregirc  naţională.  Era  ca  un  răspuns,  mai  bogat,  in  capitala   Veress,  pensionarul  dela  Budapesta,  fost  bibliotecar  al
          Moldovei,  Fundaţiei  Universitare  Carol  I-iu  din  Bucureşti.   Muzeului  Ardelean  dela  Cluj,  născut  şi  crescut  in  anii  lui
          Regii  vechei  Romănu  inzestrau  cele  două  capitale  ale  istoriei   tineri  in  Bucureşti,  a  ieşit  acum  de  curând  volumul  al  treilea
          ei  de  suferinţă  cu  două  aşezăminte  de  cultură.  Al  treilea   al  Istoriei  Literaturii  române  de  Nicolae  Iorga.  Prin  dările
          Rege,  cel  dintăi  numai  al  Romăniei  una  şi  nedespărţite  in   de  seamă  ale  atâtor  societăţi  sau  pe  frontispiciul  atâtor  pu­
          hotarele ei etnice, avea să treacă mai departe.  blicaţii  de  mare  insemnătate,  care  altminteri  ar  fi  fost  intre-
                                                           rupte,  să  nu  amintesc  decât  «  Dicţionarul  limbii  române  »
                                                           scos  de  Academia  Română,  apare  deodată  mâna  cu  bani
                                                           bine  împărţiţi  a  Fundaţiei  Regele  Ferdinand  I-iu.  Va  sosi
                  ALBINA                                   clipa  să  se  spună  tare  meritele  ei,  până  astăzi  lucrând  evan­
                                                           ghelic, mai mult in ascuns.
                                                             A  patra  şi  a  cincea  Fundaţie  Culturală  Regală  sunt  ctitorii
                                                           ale  Regelui  Carol  al  II-lea.  Ele  se  deosebesc  prinaceeaş  trăsă­
                                                           tură,  de  Îmbrăţişare  organică  a  preocupărilor  spirituale  ale
                                                           societăţii  româneşti  de  astăzi.  Cercul  care  s'a  închis  in  jurul
                                                           tuturor,  al  Uniunii,  a  fost  tot  pe  atât  o  măsură  de  unitate
                                                           in  conducere,  de  ordin  prin  urmare  mai  mult  administrativ,
                                                           cât  a  fost  un  simbol.  Iniţiativa  regală  se  găseşte  inmânun-
                                                           chiatâ  cu  toate  putinţele  ei  de  înrâurire,  cărora  nimic  nu  le
                                                           scapă,  intr‘o  singură  mână.  Creaţia,  cât  şi  răspândirea  cul­
                                                           turii,  care  se  fac  liber,  in  firile  înzestrate  şi  in  organizaţiile
                                                           pe  care  societatea  şi  le  dă,  îşi  au  aici  aşezâmintele  de  ajutor
                                                           şi  de  îndrumare.  Statul,  care  dă  armătura  de  drept,  o  parte
                                                           din  mijloacele  materiale  şi  terenul  comun  al  marilor  cola­
                                                           borări  şi  directive,  întâmpină  această  iniţiativă  cu  toată
                                                           mulţumirea  in  faţa  unei  funcţiuni  sociale  şi  naţionale  bine
                                                           împlinite.  El  se  găseşte  uşurat  mai  ales  de  primejdia  luării
                                                           unor  sarcini  care  nu  încap  in  rosturile  lui  şi  trebue  numai
                                                           urmărite şi ajutate în înflorirea lor.
                                                             A  patra  Fundaţie  apare  in  legea  publicată  in  •  Monitorul
                                                           Oficial  •  dela  27  Iunie  1931.  Ea  ieşea  din  hotarele  ţârii  vechi
                                                           şi  se  aşeza  la  Cluj.  Zice  această  lege:  *  Se  recunoaşte  ca  per­
                                                           soană  jundicâlnstitutul  de  Cercetări  Ştiinţifice  Regele  Carol
                                                           al  II-lea  din  Cluj,  înfiinţat  de  M.  S.  Regele  cu  prilejul  ani­
                                                           versării  a  zece  ani  de  activitate  a  Universităţii  Regele  Fer­
                                                           dinand  I-iu  din  Cluj.  Institutul  va  funcţiona  potrivit  unui  sta­
                                                           tut orânduit de M. S. Regele.
                                                             «  Acest  institut  se  dotează  de  naţiunea  română  cu  un  patri­
                                                           moniu  naţional  de  100.000.000  lei  în  numerar,  cu  prilejul
                   Pagina intâia din intâiul număr al < Albinei •  împlinirii  primului  an  de  domnie  al  M.  S.  Regelui  Carol  al
                                                            II-lea  şi  ca  o  mărturie  a  dragostei  şi  a  entusiasmului  cu
            In  curând,  la  sfârşitul  lui  Octomvrie,  e  vorba  să  se  facă  inau­  care poporul român a primit pe Regele Său ».
           gurarea  Palatului  Fundaţiei  Regele  Ferdinand  I,  care  a   A  cincea  Fundaţie  s’a  înfiinţat  prin  Legea  pentru  Funda­
           căpătat  din  mâinile  isteţe  ale  arhitectului  Iotzu  şi  ale  cola­  ţiile  Culturale  Regale  din  Aprilie  1933.  Textul  articolului  2
           boratorilor  lui,  infătişarea  măreaţă  şi  bniştită  a  unei  case   al  ei  e  acesta:  •  Pe  lângă  Fundaţiile  Culturale  amintite  in
           regale  de  cultură.  La  soclurile  din  jurul  rotondei  tocmai   art.  1,  se  înfiinţează  la  Bucureşti,  potrivit  unui  statut  special
           trebue  să  se  ridice  acum,  pe  scripetele  cântâtoare  ale  toamnei,   şi  intră  deopotrivă  in  Uniune,  Fundaţia  de  literatură  şi  artă
           cele  opt  statui  care  ii  impodobesc  brâul  de  sus  cu  vedenia   Regele  Carol  al  II-lea,  cu  scopul  să  ajute  prin  toate  mijloacele
           bărbaţilor  de  indrăzneală  şi  de  cultură  ai  neamului  nostru.   desvoltarea  înaltei  culturi  in  România.  Ea  va  lucra  potrivit
           In  sălile  cele  mari  are  să  fie  adăpostită  cea  mai  bogată  biblio­  unui  regulament  de  funcţionare  special,  pe  care  îl  va  da
           tecă  a  Moldovei,  deschisă  mai  ales  studenţilor.  E  încă  un   Augustul Său Fondator *.
           aşezământ  gândit  in  intâiul  rând  pentru  tineret  şi  pentru   Am  ajuns  astfel  înaintea  Uniunii  Fondaţiilor  Culturale
           cultura  creatoare.  In  afară  de  ceea  ce  a  făcut  pentru  copiii   Regale,  pe  care  M.  S.  Regele  le  conduce,  ajutat  de  un  con­
           militarilor,  biblioteca  publicaţiilor  noastre  grele  de  documente  siliu  alăctuit  din  patru  personalităţi  reprezentative  ale  cui-
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39