Page 36 - 1933-09

57a B O A B E D E G R Â U

Această neaşteptat! expoziţie, unde albul şi verdele se îm­ cap de cânepă, in ori bumbac, pornesc hora in cântecul mo­
bini sub mângâierea razelor de soare, se însufleţesc sub atin­ noton al roianului. Mai apoi urzarul işi croieşte drumu-i alb
gerea undelor şi a miinilor cu mineci suflecate; unde pără­ de sute de coţi. inghiţind cu lăcomie mosoarele pântecoase
luţele, păpădiile şi dungile felurite de ştergare completează de pe alergătoare.
tablourile; această minunată expoziţie se deschide regulat Dar iată, intră ’n joc stative-sule-vergele, iţe-spată-cdlcăton;
cum Încep căldurile lunii lui Cuptor şi ţine pănă la Sin ti iar a doua zi cântecul vatalelor işi incepe melodia in odăiţa
strâmtă ţinând ison cântecului duios pe care ţesătoarea il
picură printre firele de bătătură.
Şi cântă vatalele cântecul de veacuri — de milenii — al
hărniciei... şi căntâ ţesătoarea cântecul de dor şi tale al nea­
mului, iar • leara » in multe iţe scade pe sulul de dinapoi,
sporeşte pe cel dinainte, sponnd astfel numărul trâmbelor,
ce se îngrămădesc tăcute pe laita de sub icoanele afumate de
fumul de tămâie.
Pânză de bumbac — mai subţire ori mai plinuţă — după
5 iţe. • Floarea mare In 5 mure •

Mana Marc, in saloanele aflate in bătaia soarelui, mărginite
de undele jucăuşe ale pâraielor şi de sălciile argintii ale luncilor.
Neştiută şi necercetată de cei ce... poate ar avea căderea
s'o ştie şi s’o cerceteze, ea ascunde in valurile-i albe o întreagă
comoară de industrie naţională, comoară pe care • săptămâna
pânzei » (ce-a fost mai nu ştiu când) a lăsat-o in acelaş intu-

5 iţe. • Stâlpi legaţi în curpeni.

trebuinţa casei, pânză de fuior — de căiţi — cât mai de
muitişoară — că gloata gospodinei numără şapte copii...
Vin la rând ştergarele de in, că-s mai molcuţe la şters, apoi
prosoapele in multe iţe cu frumoase alesături la capete, pentru
zestrea fetelor, şervete cu dunguliţe şi feţe de mese pentru
5 iţe. • Curpeni şi prescuri ♦

nerec adânc, ce-a căzut de indelungată vreme peste albeaţa
valurilor cu miros de busuioc şi cătuşnicâ, din tronul bătrânesc.
Toamna de cum s*au strâns ultimele recolte şi au inceput
zilele mohorite, cu seri lungi, când ploaia loveşte in geamuri,
in căsuţele umile, in deosebi din satele depărtate de centrele
orăşeneşti, incep a sfârâi fusele in mâini harnice de gospodine.

TT1 TJ] TjJJ rrn T TTTiJ
I I
• • •
MMM.
^S388S8& praznice, nunţi ori cumetrii; macaturi frumos colorate in
!!! ! mi mf YiTTfi 4 ori 5 iţe, in mese pline ori mese goale, in roate mari ori roate
• • mmm mia, cu prescurele ori cu mare, cu floarea mare ori floarea
• • mmm mărunţică, in curpeni mari ori curpeni er»fi, in ozoară, in
Iiii ni iilij lic 1 JoiL brădâuţi, in pichire... şi numirile sporesc dela casă la casă,
4 iţe. • Pichire » dela meşteră la meşteră, fiecare având mândria să aibă ea
izvodul cel mai frumos in 4 ori 5 iţe (Prin munţii Bucovinei
Unul după altul fuioarele dispar — se topesc parcă, iar in locul se mai găseşte rar de tot câte o bătrână, care-şi mai aminteşte
lor se încolăcesc frumos pe culme caleapcle de cânepă ori in. ţesuturile tinereţei ei. In 7 >i 9 iţe). Iar când vine vara, cu căl­
Şi-i zor mare, căd inainte de Crăciun torturile trebue să fie dura lumi Iui Cuptor, pe pajiştea insoritâ de pe malul râului,
scoase din « ţtiubeiu la ger ». trâmbele sunt întinse la ghilit, sunt apoi vălmte de mâini
Aşa cere bunul nume al gospodinei şi al fetei de măritat. meştere de gospodine şi cu dragoste aşezate io lada de zestre
De cum sosesc căţlegile de iarnă, vârtelniţele, cu cununi pe a fetei mari, ori cu duioşie in lada de comand. ..