Page 37 - 1933-09
P. 37

C  R  O  N  I  C  A                                    573

            Altădată  aţa  era  pe  tot  întinsul  ţarii,  dela  umila  colibă  a   cânepă,  bumbac  ţi  in.  Citările  ţi  creioanele,  urit  colorate  si
          vădanei  nevoiaşe  pini  la  curtea  bogată  a  domniţei,  ici  ţesând   cu ţi mai urite desene, se răsfaţă in locul macaturilor româneşti
          pânza  groasă  pentru  nevoile  vieţii,  dincolo  ţesând  inul  ţi   — cele in multe iţe.
          borangicul  subţire  pentru  maramele  şi  iile  ce  urmau  a  prinde   Cu  dreptate  vorbind,  multe  sătence  —  mai  cu  seamă  in
          loc  in  foile  de  zestre  din  acde  vremuri,  când  cântecul  vatalelor   satele  depărtate  de  târguri  —  sunt  incâ  bune,  neîntrecute
          răsuna iama deopotrivă in bordeie ţi ’n palate, iar vara pajiştile,   ţesătoare. (Zilele de iarmaroace dela târguri dau bună mâr-
          mărginite  de  sălciile  argintii  de  pe  malul  gârlelor,  primeau
          in  cuprinsul  lor  —  cu  cântec  ţi  veselie  —  munca  de  o  iarnă
          a mii ţi mii de fete ţi neveste, ca să le-o întoarcă înfrumuseţată
          de apa gârlei ţi lumina soarelui.
            In  foaia  de  zestre  a  jupâniţei  Stanca  Brâiloiu,  intre  alte
          multe  lucruri  date  de  părinţi  ca  zestre,  găsim:  20  de  ii,  din
          care  cinci  cusute  cu  aur  şi  mărgăritare;  10  marame  ţesute  cu
          fir ţi mătase ..
                                                                          5 iţe. • Curpeni creţi •

                                                           turie).  Toate  vorbesc  cu  dragoste,  cu  admiraţie  de  ţesuturile
                                                           moştenite  dela  mame  ţi  bunici,  dar  sunt  din  ce  in  ce  mai  rare
                                                           cele  ce  ştiu  a  tnevedi  aceste  ţesături  ţi  astfel  macaturile,  pro­
                                                           soapele,  feţele  de  masă  etc.,  in  multe  iţe  şi  frumos  ţesute,  se
                                                           răresc  mereu  din  lipsa  unui  îndreptar,  care  să  pună  sub  ochii
                                                           celor ce ar vrea să ţeasă, izvodul frumos cu Ir.evedeala fi cdlcd-
                                                           tara lui.
                          5 iţe. « Roata mare *

            Ce  frumuseţi  de  artă  casnică  trebue  să  se  fi  găsit  in  zestrea
          unei jupâniţe de neam mai mare, ori a unei domniţe!
            Dar  cu  venirea  stăpânirii  fanariote,  costumul  femeiesc  —  ţi
          cu  el  arta  casnică  —  pierde  din  ce  in  ce  mai  mult.  Cântecul
          vatalelor din curţile boiereşti amuţeşte. Speriat de năvala
                                                                        4 iţe. « Floarea ’n două feţe •

                                                             Direcţia  Culturii  poporului  cred  că  e  chemată  să  împli­
                                                           nească această lipsă. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.
                                                             Atunci  Săptămâna  pânzei  ar  cuprinde  măcar  o  zi  şi  pentru
                                                           umila  căsuţă,  de  unde  altădată  porneau,  in  cântec  neîntrerupt
                                                           de vatale. valurile de borangic.




                         5 iţe. * Cuiburi pline »

          cotropitoare  străină  se  refugiază  complet  in  căsuţele  umile
          dela sate, urmând a spori măcar acolo valurile de in ţi borangic
          frumos  înflorite,  cântând  mai  departe  din  ce  in  ce  mai  jalnic
          cântecul neamului in restrişte.
            Dar  exemplele  rele,  date  de  pătura  conducătoare,  imitate
          de  burghezimea  din  ce  in  ce  mai  înstrăinată  a  târgurilor   5 iţe. • Roata mică *
          noastre  —  nouile  întreprinderi  străine  de  obiceiurile  ţi  dati-
          nele  strămoşeşti  —  au  inceput  a  se  strecura  şi  prin  casele   Cei  ce  iubiţi  frumoasa  noastră  pânză  cu  alesâtunle-i  ne­
          ţărăneşti.  Şi  de  un  secol  —  zi  de  zi  —  se  rupe  mereu  câte   întrecute,  ascultaţi:  cântecul  vatalelor  deabia  se  mai  aude,  ca
          un  firicel  din  teara  pânzeturilor  mult  lăudate,  fără  ca  nimeni   un  bocet  ce  se  stinge.  ..  E  ceasul  din  urmă,  când  mai  putem
          priceput  să  stabilească  stricăciunea  şi  să  încerce  a  lega  firele   sâ-1  prindem  şi  să-l  înviorăm,  căci  el  e  cântecul  neîntrerupt
          destrămate.                                      de  mii  de  ani  al  neamului  şi  ne-or  blestema  urmaşii  de-1  vom
                  In multe căsuţe săteşti, america a luat locul pânzei de  lăsa să piară!» Elena Cuparencu (Institutoare—Dorohoi).
   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42