Page 8 - 1933-09

544 B O A B E D E G R Â U

a lui Antim, transformată ca înfăţişare exterioară Materialul întrebuinţat atât la biserică cât şi la
şi interioară în urma reparaţiilor suferite în cursul dependinţe, e în mare parte cărămida, piatra alcă­
veacului al XDC-lea. tuind în deosebi elementul decorativ.
Planul, rămas acelaş, prezintă in linii largi forma In pridvor, deasupra uşei de intrare, se află
unei cruci greceşti şi cuprinde un pridvor deschis pisania scrisă în versuri greceşti cu litere frumoase
pe toate părţile şi sprijinit pe coloane cu bază si săpate in piatră. Ea are următorul conţinut:
capitel sculptat, o tindă sau pronaos despărţită de
naos prin coloane, un naos şi o absidă sau altar.
Aspectul faţadei, complet schimbat, prezintă azi
un fronton foarte înalt deasupra acoperişului inte­
rior, inovaţie destinată să dea o impresie de svelteţă
pe care biserica tipică a lui Brâncoveanu nu o
atinsese încă *).
Biserica se ridică pe un fundament solid de
piatră. Un brâu puternic o încinge pe dinafară de
jur împrejur cam pe la jumătatea înălţimii zidului
împărţind-o în două caturi sau registre. Un şir de
firizi oarbe în care sunt aşezate rozete de stuc şi de
piatră împodobesc catul superior alcătuind îm­
preună cu chenarele sculptate ale ferestrelor, un
frumos ansamblu decorativ. Două turle aproape
egale sunt aşezate una deasupra pronaosului, iar
cealaltă deasupra naosului.

Uşi cioplită in lemn, deia intrarea principală

« Biserica asta, a Tuturor Sfinţilor hramul
S'o făcut cu vrerea lui Dumnezeu, firea tuturora
Sub Ştefan cel ce poartă numele Cantacuzino
Stăpân strălucit al Ţării Româneşti vestite
De către arhipăstorul Antim Ungrovlahul
Cel din Ivir, cum se vede, din temelie,
Ca închinătorii zeilor faţă de Dumnezeu
Ca David fii şi în Biserica Sfinţilor
In anul dela mântuire 1715 *
La 1715, biserica avea ca hram Duminica Tuturor
Sfinţilor, mai apoi sărbătoarea Sfinţilor Constantin
şi Elena. In timpurile din urmă s'a revenit la
vechiul hram. Cum, în timpul marelui războiu, s’au
Fereastră cu chenar sculptaţi in piatri ascuns în biserică moaştele Sfintei Filofteia ca să
nu fie descoperită de Bulgari, astăzi se serbează
*) N. Iorga şi G. Balş. «Histoire de l'art routnain ancien *, ca patron al bisericii şi această sfântă.
Paris, 1922. Uşa intrării, toată sculptată în lemn de stejar, e
’) N. Iorga. « Inscripţii din bisericile României », voi. I, atribuită de tradiţie Mitropolitului Antim. Ale­
Bucureşti, 1905, pag. 280. xandru Odobescu într’un articol publicat în Revista