Page 9 - 1933-09
P. 9
DORICA VOINESCU: BISERICA ANTIM
545
Română 1862 spune: « Artist luminat şi industrios, ţăţesc cu nimic să credem că pictura ar fi fost opera
Antim lasă în ţară multe urme de talentele şi insăş a Mitropolitului Antim. Cu atât mai mult,
activitatea sa. In mănăstirea Antimului, ce este clă cu cât înţr'o notă la testamentul Mitropolitului
dită de dânsul, se zice că uşile de intrare ale bise Antim, printre altele recunoaşte că datoreşte:
ricii sculptate în lemn cu multă măestrie sunt
lucrate de dânsul». Predi zugravul.............................taleri 50 *)
In general, se crede că sculptura la coloane şi mai • • • . vilor *)................................taleri 100
larilor...........................................taleri 55
Vedem deci că la împodobirea
acestui locaş a intervenit mâna
maestrului zugrav Preda, care
singur sau împreună cu alţii, poate
sub supravegherea Mitropolitului
Antim, a desăvârşit vechea de
coraţie murală a bisericii.
Din documente aflate la Arhive,
ştim că pe stâlpul din dreapta
se scrisese la 1820, cu ocazia
morţii Episcopului Iosif al Arge
şului, o inscripţie. Nu ştim dacă
în răstimp sau chiar la această dată
s'au mai făcut şi alte reparaţii pic
turii. Dacă pentru vechea pictură
a bisericii nu ne-a rămas nici odată,
nic o mărturie ca să ne îndreptă
ţească să o atribuim cuiva, pentru
pictura actuală putem da ca sigur
numele pictorului român Petre
3
Alessandrescu ), mai târziu pro
fesor de desemn la gimnaziul La-
zăr. In puţinele tratate de artă ro
Ducerea crucii mânească numele lui apare rar,
alături de acela al lui Tătă-
ales în admirabilul chenar al uşei dela intrare, este rescu, şi autorii se mulţumesc numai să-l po
executată după modelele date de Antim. Motivul menească.
întrebuinţat mai frecvent e cel floral, cât şi diferite Picturile ce sălăşluesc pe pereţii bisericii Antim,
rozete stilizate. Sculptura, în genere de bună cali şterse şi înegrite de timp, lipsite de strălucirea de
tate, contribue la înfrumuseţarea acestui monu odinioară, unele abia mai apărând de sub stratul
ment. Spre deosebire de pictură, care e de dată mai de fum, sau coşcovite de umezeală, ne îngădue
recentă, sculptura e în mare parte cea primi încă întru câtva să le recunoaştem temele icono
tivă. grafice şi să judecăm într'o oarecare măsură ştiinţa
Alături de sculptura în piatră şi de vechea sculp maestrului lor.
tură în lemn, sculptura în lemn de dată mai recentă, împărţirea generală a picturii la Antim, e făcută
poate de un caracter mai greoiu, cum apare la tâmplă, în două registre, un registru inferior, cuprinzând
întregeşte decoraţia generală. sfinţi p ezentaţi în mărime naturală, şi un registru
Pictura este rezervată astăzi decoraţiei interioare
a zidurilor. Biserica nu mai păstrează nimic din ’) Gr. Uriţescu. Op. citat.
vechea zugrăveală şi niciun indiciu nu ne stă la *) Documentul astăzi rupt nu ne permite citirea cuvântului
îndemână pentru a o atribui vreunui maestru s^u în întregime. Terminaţiunea (vilor) ne face să credem că era
altuia. Dintr'o stampă ’) reprezentând aspectul bi scris: zugravilor.
sericii înainte de reparaţia din 1860, se poate deduce *) Petre Alessandrescu, pictor român. In 1851 e trimes în
că faţada originală era împodobită cu doi îngeri străinătate pentru studii de către Ministerul Cultelor. După
mari zugrăviţi. Din întreaga activitate a Mitropo ce stă puţin timp la Viena se îndreaptă spre Italia. La Roma
litului Antim, aceea de pictor se pare mai obscură cercetează operele maeştrilor italieni din colecţii şi muzee
şi mai puţin vădită. Supoziţiile neîntemeiate ale studiind totdeodată la « Accademia di San Luca * subt direcţia
câtorva istorici din vremea noastră, nu ne îndrep-
lui Natale Carta şi alţii. In 1855 pleacă la Paris unde urmează
cursurile şcoalei de Arte Frumoase şi lucrează in atelierul
’) Reproducere procurată de Pr. P. Dumitrescu, actual lui Leon Cogniet. In 1856 se întoarce în ţară. Intre 1860-63
Paroh al Bis. Antim. îl găsim lucrând la decorarea bisericii Antim.