Page 29 - 1933-10

6oo B O A B E D E G R Â U

din partea pomenitelor raiale, cei numiţi Ioan şi Noe. Când dedea el drumul lighioanelor, cu toaca
Petru, ne aduc la cunoştiinţă şi ne cer a face înoiri le strângea înapoi; de aceea şi pe noi călugării a
pe vechile temelii...». rămas toacă se ne cheme... Şi să-ţi mai spun ceva.
Din Caracal o iau în susul văii grele, abătân- Vezi, cum fiece călugăr mişcă boabele mătăniilor
du-mă la chiliile româneşti din Provata şi din şi le trece deoparte ? Zice atunci, că leagă pe dracu.
Lacu ce-i zice pe greceşte Catafighion; că anevoe Dar unde să-l ducă? Diavolul răspunde: Apoi
unde să-l duci, că nu eşti şi tu ca mine?...» Aşa
grăind şi râzând, părintele arhondar scoate un
codice-manuscris al ctitorilor, unde citesc între
nume: Vasile Voevod, Ioan Voevod, Tlieodosia
Doamna, Maria Domniţa, Ruxana Domniţa, Ale­
xandru Voevod •)...
— Mă rog sfinţiei-tale, e un codice mai nou
X fh ■ » acesta, nu Că înainte trebue să fi fost şi alţii...
->
• ■ n . / • 1 *1V I *% — Au fost. Ştim sigur de Neagoe al vostru, şi
r
de Vladislav... Intrăm în biserică să vezi şi icoana-i
cu inscripţie.
/**',* » * C* • ' . ^ _
-rf**#'•«a?. -*f v*'^
■ JT50 1

* ^ *\4<« V A'Av
rr>(« *a| rt*** A^^,«
5'^c'w,>lr-. ^-.^rv^VW«^Av v<^
- T"-
-tA*"-»>r' ■ '*
,4 ^ *mv f* y» ■
T»/yi/**'-»''A«tva 5^7î»y ". .-.iHf'.j
ţ * w • . , ^ * * »*
1
y#. »• fl|"«u ih ^iiv* *4v

Pagină din textul grecesc al • învăţăturilor lui Neagoe către
fiul său, Teodcsie » (mănăstirea Dionisiu)
se poate închipui o retragere mai singuratică, mă­
rită oarecum de zvoana monotonă a unei ape la
stânga, şi la dreapta povârnişul Athosului.
De aci cobor în Lavra, mai veche dintre mă­
năstiri, spre care şi-au luat drumul atâtea avuţii
româneşti în moşii, bani şi odoare. îmi trebuesc
zile dearândul să le pot examina, măcar pe cele
mai însemnate. Şi călăuzul meu arhondar e cam
incetinel şi sfătos; îi place să mă lumineze asupra Turnul lui Neagoe Basarab dela mănăstirea Cutlumuş
unor lucruri din afara preocupărilor imediate.
«Oare, vei fi ştiind, pentruce călugării dorm Tot în biserică ies la iveală acum şi se înşiră pe
ziua şi se roagă noaptea? Nu atâta că tăcerea o masă:
nopţii e mai prielnică, ci că mai ales atunci lu­ Un chivot de pus pe umăr, când iese popa cu
crează ispita necuratului. Şi, de unde socoţi, că
vine obiceiul folosinţii toacei la mănăstiri? Dela *) Nr. 696, p. 79.