Page 33 - 1933-10

MAR CU BEZA: URME ROMANEŞTI LA MUNTELE ATHOS 60?

Grigoriu, iau aminte la desemnul unui schelet cu Biblioteca Sfântului Pantelimon, afară de hri­
versuri nimerite asupra zădărniciei omeneşti: soavele lui Vlad şi Radu-cel-Mare şi de o stampă
« Omule, nu uita, că asta vei fi şi tu odată... • Bine din vremea lui Scarlat Calimachi, ctitorul de mai
că intră pe uşe un călugăr cu tava, aducându-mi târziu, îmi păstrează surprinderea unui lexicon
potrivit datinei Athosului dulceaţă, rachiu şi cafea. grecesc-aromân-albanez — aceste două limbi din
Peste câteva clipe se arată şi stareţul. Ii spun, că urmă redate tot în caractere greceşti. Nu-i întreg
doresc să văd icoana Doamnei Moldovlahiei, care lexiconul, se opreşte la litera p; cuprinde exact
se intitulează şi Doamna Maria Asanina Paleolo- 703 de cuvinte; şi n’aş putea spune din ce anume
ghina. La ieşirea din biserică, stareţul mă opreşte timp datează.
în faţa portretului unui ctitor, Ioachim, cu barba Sfârşind cercetarea Muntelui Athos, mă uimesc
neobişnuit de lungă: «Avuse şi el dese legături bogăţiile câte s’au revărsat din plin asupra mă­
cu domnitorii voştri. Din banii strânşi peste Du­ năstirilor; nu-i măcar una din ele, care să nu se
năre, căuta să libereze pe robii creştini dela Turci. fi bucurat de larga dărnicie românească. In schimb
Era spân şi, dacă vroiră călugării să-l trimită la nu am primit niciodată vreo recunoaştere. Dim­
Constantinopole, zise: « Cum să mă înfăţişez eu, potrivă, cu mare greu ni s'a îngăduit oarecare
aşa cum sunt dinaintea Sultanului V De-aş avea barbă, viaţă religioasă aparte, aşa de restrânsă. Oriunde
aşi înţelege...». Şi peste noapte, unde nu i-a crescut, am umblat, călugării — alţii decât Greci, mi s’au
cum bagi de seamă, o barbă până la pământ». jeluit amar de câte pătimesc. Conducătorii Atho­
Intr’o carte a proegumenului Evdochimu gă­ sului nu slujesc ortodoxiei, d unui scop anume
sesc o seamă de lămuriri asupra Xeropotamului *). politic: împiedică venirea la Sfântul Munte a
Posedă această mănăstire peste o mie de acte ro­ monahilor negreci, pentru ca treptat şi cu timpul,
mâneşti, între cari un hrisov din 1586 al lui Mihnea murind călugării de astăzi în mare parte bătrâni,
Turcitul şi altul din 1626 al lui Alexandru Radul. să pună stăpânire şi pe aşezămintele celorlalte
In bibliotecă mi se arată cunoscuta pateriţă a lui neamuri. Dar Muntele Athos fusese menit şi de­
Doca Vodă; şi Megalinaria, o scriere a lui Con­ dicat întregii ortodoxii. Dintru început îl spriji­
stantin Daponte, căruia Xeropotamul îi datoreşte aşa niseră şi împăraţii bizantini, şi cnejii Serbiei, şi
de mult. Pagina 112 dă copia icoanei Maicii Domnu­ voevozii români, şi regii Bulgariei, între cari Ioan
lui, făcătoare de minuni, a Sărindarilor din Bucureşti. Alexandru spunea cu prilejul unei danii la 1342
La Cutlumuş iarăşi un turn al lui Neagoe Ba- despre mănăstirile Athosului: «Zidite au fost
sarab, singurul supravieţuitor deasupra atâtor mări­ întru pomenirea împăraţilor ortodoxi, celorlalţi
nimii româneşti trecute, de cari mărturisesc hri­ ocrotitori şi fiecărei naţii creştine. Că nu se gă­
soavele, si nu dintre cele mai vechi: a lui Vlăduţ, sesc in acest sfânt loc numai ctitorii unei naţiuni
privitor la hotarele unor sate ale Cutlumuşului; a sau a două naţiuni; ri îşi găsesc ad mântuirea în
lui Mihai Viteazul din 1595, întărind posesia Cu­ comun toţi câţi o caută: e un loc îndeobşte al
tlumuşului asupra bălţilor dela Romuleţ ce-i fu­ făcătorilor de bine *) ».
seseră date de Basarab Voevod. Apoi mă uit la Cu aceste gânduri, întorcându-mi ochii înapoi
evanghelia în pergament cu numeroase zugrăveli, de plecare, iau drept simbol nimbul argintiu al
pe care a înfrumuseţat-o şi a trimis-o Doamna unui rotocol de nour oprit în vârful Athosului —
Elisaveta a lui Ieremia Moghilă. Inscripţia de lă­ e nimbul sfinţeniei trecutului.
murire, datată 1605, adaugă şi dania unui potir
şi a două cruci, toate în argint şi aur. *) Alexandre Soloviev: Histoire du Monastere Russe au Mont-
Athos, Belgrade 1933, p. 22.
') Sfânta Mănăstire a Xeropotamului in sfântul Munte
Athos, Salonic-Seres 1926. MARCU BEZA

Athosul cu nimb de nori pe virf