Page 56 - 1933-10

6 a 8 B O A B E D E G R Â U

deşte şcoală, iar variaţia, curiozitate. Artiştii pot fi lăudaţi Cine se opreşte câteva zile in Praga, are toate elementele
pentru râvna lor cinsti ti. Cei ce ar G dorit mai mult au fost de convingere la indemlni. El poate si se duci, rând pe
desamăgiţi prin vina lor. Dela un artist trebue cerut cât şi ce rând, la secţia educaţiei poporului din Ministerul Instrucţiei,
poate si dea, nu altceva. Soţii Kraus-Littecky împlinesc figă- daci vrea si urmărească organizaţia şi programul de lucru
duiala ficuti. E mult, e tot ce li se putea cere. curat oficiale, sau la Biblioteca centrali municipali, daci
întâia expoziţie de arti şi-a deschis porţile. Vestitorul vrea si-şi dea seama ce e in stare si realizeze o autoritate
anului plastic ne-a adus aminte ci sirbitoarea culorilor, al mai mărginiţi comunali, sau la Institutul de Educaţia Po­
porului « Masaryk », daci vrea să arunce o privire in jocul
liber al iniţiativei particulare. El va avea deodată înaintea
ochilor planul şi desfăşurarea unei întinse întreprinderi
pentru ridicarea poporului, pe lângă care ar fi trecut alt­
minteri firi măcar s'o binuic şi firi si înţeleagă, in acelaş
timp, temeiurile puterii, încrederii in sine şi bogăţiei acestei
ţări. Aid se întâlneşte ceva mai mult şi decât in vecina şi
mai înaintata Germanie, nu numai organizare şi stăruinţă
neînduplecată pentru educaţia generali, a un adevărat
misticism al ei.
Intraţi mai Întâi in Biblioteca centrali! Faţă de ce e la
noi, dincolo, la un servidu de Stat sau la o centrali de sode-
tiţi culturale, ar fi vorba, intr’o informare care nu poate
rămâne decât fugari, de o oarecare deosebire de grad şi de
metodă; dincoace, suntem intr’o lume noui, firi cores­
pondent in România sau in Bucureşti şi dea in stare mai cu
înlesnire si ne deschidă ochii.
Una din intâile legi pe care şi le-a dat Cehoslovacia a fost
Din Ţara Oaşului aceea a bibliotecilor comunale. Potrivit ei, fiecare comuni
era datoare si înfiinţeze o biblioteci populari pentru locui­
cirei sfânt de hram e Luca Evanghelistul, meşterul zugrav, torii săi, cari plăteau în acest scop un impozit. Aceasta era
se giseşte Intre noi, cu alaiul ei mireţ şi felurit. Acest vestitor noutatea şi indrisneala legii cehoslovace. Am stat de vorbi
s‘a chemat de rândul acesta Andrei Littecky. E meritul lui cu bibliotecari şi oameni politia din ţara prieteni, cari se
aparte şi ca atare ii trecem aici şi-i dim câteva reproduceri, mirau ei înşişi de putinţa trecerii unei asemenea legi şi o
casâînceapâsâaibâuncuprins şi pentru cei cari nu l-au putut explicau prin Însufleţirea de-a doua zi după reînfiinţarea
vedea. Statului ceh. Ei mi încredinţau ci astăzi un asemenea lucru
n’ar mai fi de închipuit.
CULTURA POPORULUI IN CEHOSLOVACIA. Legea dădea un termen de zece ani pentru deplina ei pu­
Ţara vecini şi aliaţi cu noi, Cehoslovacia, Întruneşte doui nere in aplicare. Ţara întreagă s’a încordat intr’o neasemă­
mari Însuşiri, o veche culturi In cele mai noui forme de nată întrecere cu sine însăşi şi, înainte de 1929, procesul era
organizare de Stat. Aproape toati legislaţia e din 1919. In încheiat. La sfârşitul lui 1928 Cehoslovacia avea 15.896
schimb, istoria şi mândria poporului pitrund pini in cel biblioteci comunale cu 5.768.887 de volume, 891.087 de ceti­
mai adânc ev mediu. Niciieri poate binefacerile acestei îndoite tori şi 14.382.925 de cărţi împrumutate. Numărul bibliote­
trisituri nu se dau mai limpede la iveali decât !n educaţia cilor cehe era de 11.663 cu 4-*55-4o6 volume, 626.184 ceti­
celor mulţi. tori şi 10.716.794 cărţi împrumutate; al bibliotecilor germane
Ascultaţi cit de firesc delimiteazi un Cehoslovac, atât de 3.225, cu 1.457.449 de volume, 215.244 cetitori şi 3 307.574
înţelesul noţiunii cât şi felurile de acţiune în cuprinsul ei, de cărţi împrumutate; al bibliotecilor maghiare de 673, cu
atunci când la noi, de pildi, suntem inci In faza bitiliilor 110.349 de volume, 41.297 cetitori şi 294-880 de cărţi împru­
In jurul definiţiei şi un proiect de lege de organizare cultu­ mutate. Şcoli de bibliotecari de toate gradele, după însem­
rali stârneşte mai mult nedumeriri şi opoziţie: « Prin educaţie nătatea bibliotecii avute in vedere, pregătesc prin cursuri
populari se înţelege activitatea şi mijloacele întrebuinţate dela câteva zile până la un an conducători pricepuţi. E la
pentru rispindirea culturii generale şi a cunoştinţelor teh­ mijloc o noui profesie, care numai pentru acest fel de biblio­
nice în masele largi ale populaţiei, ficând abstracţie de în­ teci, în afară de cele generale sau ştiinţifice, trebue si însemne
tregul sistem al şcolilor primare, secundare şi profesionale. 20.000 de persoane. S’a izbutit pe accasti cale si se ridice
In republica cehoslovaci, aceasti activitate e împliniţi pe pretutindeni, alături de şcoala comunali, biblioteca comunali.
de o parte de organele administraţiei publice, pe de alţi Preocuparea şi îndatorirea înzestrării cu tot felul de cuno­
parte de asociaţii particulare ». Nu se poate închipui o formu­ ştinţe a poporului se împart pe din doui în Cehoslovacia
lare mai cuprinzitoare şi mai îndrisneaţi. Nici vorbi aici intre un aşezământ şi celălalt, cel dintâi pentru vârsta co­
de confuzia, atât de pigubitoare. Intre şcoali şi educaţia pilăriei, iar cel de-al doilea pentru vârsta adultă. Amestecul
poporului sau de îndepărtarea Statului, cu o neîncredere Intre biblioteca şcolari şi biblioteca populari, care la noi se
aproape de rea credinţi, dintre organele menite si lucreze face obişnuit, acolo nu se cunoaşte. Fiecare în parte însă
hotiritor intr’un asemenea domeniu. Îşi face Întreaga datorie.