Page 57 - 1933-10

C R O N I C A 6 2 9

Şcoala primari a desfiinţat aproape neştiinţa de carte. înveţe. Ceea ce c frumos, in sfârşit, e că acest costisitor
In Boemia numărul analfabeţilor a scăzut la mai puţin de 2%. monument a fost ridicat prin donaţia de multe zeci de mi­
In Slovacia, unde el e ceva mai mare, datorit! regimului lioane a unei societăţi de asigurări, care lucrează cu muni­
maghiar, care ingreuia urmarea regulat! la şcoală, şi mai cu cipiul.
seam! in Rusia subcarpatic!, cea mai desmoştenit! din cele Dintr'o trecere printre diferitele încăperi şi luare de cu­
trei părţi de ţar! care alcituesc laolaltă trupul Cehoslovaciei, noştinţă a rosturilor pe care le împlinesc, locul bibliotecii
se dă o lupt! de fiecare zi, cu mari mijloace şi cu rezultate in educaţia poporului din Cehoslovacia se desprinde in plină
la fel, pentru micşorarea neştiutorilor de carte. In armată, la lumină. Apar intâiu cele două săli de cetire, una de cărţi
o trupă care se poate urca până la 100.000 de oameni, vin şi cealaltă de ziare şi periodice. Sute şi sute de cetitori se
totdeauna 4 până la 5000 de recruţi analfabeţi. In alte armate petrec intr’o singură zi pe dinaintea meselor lor. Sala de
numărul lor e şi mai mare. Deosebirea între ele şi armata ziare e ca o anticameră, de pregătire şi de câştigare pentru
cehoslovac! e ci in aceasta ei se topesc in numai câteva luni, cealaltă. Lectura mai uşoară de aici trebue să îndrume către
pentruc! sunt trecuţi unei şcoli speciale a soldatului şi apoi lectura mai grea de dincolo. Intre amândouă se găseşte o
unei a doua şcoli, de cunoştinţe generale şi de indemânări a treia sală, care e sala de împrumutat cărţi acasă. Cei în­
agricole sau profesionale pentru viaţa de după liberare. dreptăţiţi să cetească, între cari sunt funcţionari şi muncitori,
Cazarma se schimbă intr’o a doua şcoală a naţiunii. Dup! nu pot să vie toţi câte două, trei ceasuri in sala de lectură.
locuitorii r!slcţi ai satelor de munte, cu prea puţine şi sărace Pentru ei cartea părăseşte depozitele şi zidurile bibliotecii
colibe ca să-şi intreţie o şcoală, urcă învăţătorii călători, cari
rămân 4, 5 luni in mijlocul copiilor. Urma lor am găsit-o
şi la satele româneşti din Maramureşul cehoslovac.
Când şcoala elementară trimite atâţia ştiutori de carte, cu
tendinţa nu numai mărturisită, dar urmărită dârz, să nu
scape niciun cetăţean al ţării, când ea trimete spre biblioteca
populară atâta lume, se înţelege şi existenţa şi activitatea
acesteia. Biblioteca intr’un asemenea mediu păstrează şi
desvoltă, potrivit cu vârsta şi cu îndatoririle personale şi
cetăţeneşti ale fiecăruia, ceea ce a dat şcoala. Ea este comple­
mentul ei necesar. Şcoala elementară nu se mai poate înţe­
lege fără biblioteca populară, aşa cum această bibliotecă ar
fi fără rost dacă ar lipsi şcoala sau chiar dacă ca ar fi prea
slabă. Intr'o ţară in care analfabetismul ar fi încă puternic,
o legiferare bibliotecară asemenea celei cehoslovace ar trebui
să fie premearsă sau cel puţin însoţită de o mare campanie de
Stat şi populară pentru împuţinarea neştiutorilor de carte
şi crearea de cetitori. Altminteri, biblioteca populară, in ce
priveşte Întrebuinţarea, ar rămâne slab cercetată, iar, in ce
priveşte îndreptăţirea şi sarcina, ar fi încă un bir pe care cei
mulţi şi neinfruptaţi din bunurile şcolii l-ar plăti, fără niciun
folos propriu, pentru binele câtorva.
Cu aceste lămuriri, încăperile monumentale ale Bibliotecii
municipale Centrale din Praga se umplu de o nou! viaţă
Ea s’a inaugurat la zece ani dup! proclamarea Republicii
adie! in ajunul împlinirii termenului pus de egea bibliote­
cilor şi e cel mai frumos monument ieşit dintre articolele
uscate ale acesteia. Faţada ei in piatră de travertin, cu stro-
pituri negricioase in masa gălbuie, care apare de departe
striată, umple latura unei dintre marile pieţe din miezul
oraşului. Viaţa universitară şi viaţa comercială este la doi
paşi, dar clădirea e parcă anume puţin ascuns! îndărătul lor,
ca un semn şi un îndemn la reculegere. Intrarea are şase
coloane întinse peste două caturi şi ţinând deasupra un bal­ Femei pe drum la Huedin
con cu colonete şi tot atâtea statui, cu atribute de ştiinţe
şi de arte. Praga se răsfrânge întreagă, atât cu mândria cetă­ şi se duce să găsească pe cetitor la el acasă. Pierderile şi stri­
ţenească de străvechiu oraş de cultură, cât şi cu simţul rar căciunile sunt cu totul neînsemnate faţă de folosul realizat.
gospodăresc, în acest palat, care e tot odată şi un model de O bibliotecă populară vrednică de numele ei nu se poate
bibliotecă publică modernă. Arhitecţii cari au ridicat-o au închipui fără organizarea unui serviciu de împrumutat cărţi.
bătut ţările ca să ajungă, privind şi învăţând, la cea mai Treaba bibliotecarilor să-şi educe publicul şi să-şi ferească
chibzuită deslegare a problemei, şi alţi arhitecţi şi biblio­ astfel colecţiile de pagube!
tecari, din toate ţările, vin astăzi la ea, ca s'o privească şi să In subsolul bibliotecii se întind alte trei săli, dintre care