Page 58 - 1933-10

6 3 0 B O A B E D E G R Â U

doui sunt de conferinţe şi de cursuri, una pentru 800 şi alta dela noi decât din Cehoslovacia. Legislaţia ţării e, in acelaş
pentru 200 de ascultători, iar cea din urmi e o săli de spec­ timp, nouă şi încercată, iar rezultatele ajunse de societăţile
tacol. cel mai popular şi mai iubit in Cehoslovacia, de teatru culturale, dintre cele eroice. Desvoltarea e, in schimb, ar­
de pipuşi. Lectura e intiriti cu lecţii care pot lua forma de monică. Grija de educaţia tehnică e tot aşa de mare cât
prelegeri de universitate populari, şi se lărgeşte In producţii grija de educaţia estetică şi grija de educaţia fizică. Avem
de artă. înrâurirea deadreptul şi sugestia îndrumată întregesc aproape de noi o pildă şi un îndemn, pe care nu trebue să le
şi înviorează starea de libertate prea mare şi de ispitire lăsăm să treacă in zadar. Niciodată glasul lor n'a răsunat
in toate părţile din faţa cărţii. In catul al patrulea se umple intr’un timp mai încărcat de întrebări şi de primejdii decât
de soare prin tavanurile ei de sticlă, una din cele mai impu­ e cel de astăzi.
nătoare săli de expoziţie plastică din Praga. Ar mai lipsi
numai o sală de gimnastică şi de educaţie fizică pentru ca
imagina să se rotunjească. Atât că pentru aceasta Casa Sokolilor UN SCRIITOR AL TINERETULUI. — Poate că nu sunt
e aproape. Această vestită asociaţie, care pe lângă educaţia decât trei ţări pe lume care ştiu să scrie şi să citească romane.
fizică îngrijeşte aproape în aceeaş măsură şt de educaţia Toate trei sunt atât de întinse încât soarele nu apune în ele
morală şi spirituală, are mai bine de 600.000 de membri, niciodată. Parcă marile povestiri au nevoie deopotrivă ca să se
cu peste 3.000 de filiale şi 2.500 de biblioteci. des volte, de nesfârşite orizonturi. Romanul spaniol se îndreaptă,
Dar Biblioteca Centrală, cu magazinele ei de cărţi care de o pane şi de alta a Atlanticului, dela grădinile Balearelor
pot cuprinde până la un milion de volume, este, cum o până la stăncile îngheţate ale Capului Horn, către o populaţie
arată numele, numai expresia unei unităţi. Ea are în jurul ei, de aceeaş limbă, de peste o sută de milioane de suflete; romanul
până în cele mai îndepărtate cartiere ale oraşului, vreo 45 rus, din Crimea până la strâmtoarea lui Bcring, unei lumi
de filiale, care trebue să înlesnească, prin economisirea dru­ amestecate, de peste o sută cincizeci de milioane, şi romanul
mului şi prin atracţia aflării la îndemână, folosirea cărţilor englez, din Scoţia până in Australia şi de jur împrejurul pămân­
chiar celor mai periferici dintre cetitori. La filiale, sălile de tului, către o forfotă planetară de peste trei sute cincizeci de
lectură in cele mai multe cazuri au fost înlăturate cu totul şi milioane. In mijlocul ei o personalitate literară ca a lui Rudyard
sunt desvoltate mai ales cercetarea in grabă a ziarelor şi re­ Kipling se înţelege fără nici o greutate, aşa cum, rămasă in afară,
vistelor, ca şi împrumutarea cărţilor acasă. Biblioteca e mai n’ar avea niciun înţeles. Kim, romanul lui aproape autobio­
mult un depozit, de unde cetitorul s’a deprins să vie să ia grafic, in care încape toată India, cea dela începutul timpurilor,
o carte ca s’o cetească intre pereţii căminului. Una din filiale când Anglia nu era nici măcar un vis de mare purtat pe vreo
e o bibliotecă fără pereche in cele mai înaintate ţări şi care corabie de viking, şi cea de astăzi şi de totdeauna, e o întreagă
se înţelege numai într’o ţară unde iubirea muzicii e atât de lume. Poate că e şi singurul lui roman, alături de care celelalte
desvoltată ca in Cehoslovacia. E vorba de biblioteca muzicală, nu izbutesc să fie decât nişte povestiri mai lungi, pregătitoare.
care împrumută acasă partituri întregi pentru tot felul de Din toate aceste pricini, şi din altele care îşi vor face loc,
instrumente şi chiar pentru orhestră şi operă, de toţi com­ mi se pare că o întârziere la Rudyard Kipling, in viaţa şi opera
pozitorii lumii. Muzica românească se găseşte şi ea, într'o lui, poate să fie răsplătită in multe feluri. Iată-le în câteva
măsură, reprezentată. trăsături, această viaţă şi această operă.
Aşa se înfăţişează Biblioteca municipală centrală din Praga, M’am simţit îndemnat să mă apropiu de Kipling, şi nu de
aşezământ bogat şi felurit de educaţie populară, cât o uni­ alt englez, pentrucă mi-e drag prin tot dorul de viaţă, prin
versitate şi cât o academie. Ea dovedeşte dintr’odată, şi tot râsul sănătos şi prin toată setea de drum pe care le-a pus
înţelegerea şi râvna ţării faţă de adăparea tuturor fiilor ei în mine. Era in vremea când douăzeci de volume citite în vreun
la izvoarele cunoaşterii şi ale anei. Singură o asemenea pod, într’o săptămână de vacanţă, deschideau cerul. Litera­
existenţă, atât de strălucită, alcătueşte o mare lecţie populară» turile treceau pe dinaintea ochilor noştri minunaţi ca nişte
pe care rânduri, rânduri de oameni o ascultă, cu toată pă­ caravane selenare. Un roman era ca o rodie şi un autor, ca
trunderea şi o fac treptat un crez al lor. Misticismul cultural un corn de belşug. Am dat întâi de povestirile lui soldăţeşti,
al Cehoslovaciei dă naştere şi se hrăneşte din creaţii cum e cu o treime plină de haz, care umplea de posne un întreg
aceasta. continent. Apoi m’am afundat in Junglă, printre fiare şi vietăţi
Statul organizează In fiecare sat comisii culturale locale şi mai blânde, pe urma băiatului primitiv, cu o viaţă mai ispiti­
In judeţe o reprezentanţă culturală, care au în seamă toată toare decât toate Robinsonadele. Am petrecut cu altă treime
educaţia poporului, dela biblioteci până la cursuri, serbări de liceeni, printre cari deosibeam pe Kipling insuş, in anii lui
şi publicaţii. Are un institut de diapozitive şi de filme, panicipâ de învăţătură şi de ştrengărie, intr’un internat din Sudul An­
la alcătuirea programelor de radio, face legi şi supraveghează gliei, pe o coastă păduroasă deasupra apelor oceanice ale Cana­
aplicarea lor, dă subvenţii de tot felul. Institutul de educaţie lului Bristol. Am fost la vânătoare de peşti pe marile bancuri
populară « Masaryk » rămâne In contact cu toate societăţile atlantice împreună cu eroul din Marinarii fără teamă. Şi am
culturale din Cehoslovacia, pe care le ajută cu serviciile recitat cu glas tare versuri, care preamăreau împărăţia brita­
sale de conferenţiari, de filme, de cărţi, de publicaţii şi de nică, pământurile, isprăvile şi pe oamenii ei, părţi din acea
cursuri şi le chiamă odată pe an într’o adunare generală. Sarcină a omului alb, care a îndemnat, prin încredere năvalnică,
Activitatea Şutului şi a iniţiativei particulare, intre care el Sutele Unite să ia Filipinele. Visul scriitorului se făcea aevea
a ştiut să creeze formaţii de legătură, cum e Institutul şi din versurile lui, ca de după nişte coame de valuri, ieşeau
Masaryk, se îmbină şi se potenţează. De nicăieri nu putem flotele înstelate ale popoarelor anglo-saxone ca să cucerească
învăţa mai mult pentru organizarea educaţiei poporului mările. Tirteul englez întrecea pe cel elenic.