Page 63 - 1933-10

6*4 B O A B E D E G R Â U

s< împodobea astfel cu una din cele mai vii şi mai năsdrâvane e la o pricepută chemare tineretul român. Kipling s’a împă­
lecturi pentru tineret. O greşeală veche a pieţii noastre edito­ mântenit intre noi prin ce are el mai curat şi mai proaspăt:
riale îşi găsea ispăşire. Poate că tot atunci au văzut lumina şi « Uşa sălii de fumat era deschisă in vânt, spre ceaţa Atlanti­
intiilc versuri ale lui Kipling, care e un tot atât de înzestrat cului de miazănoapte, pe când vaporul se legăna in mersul
şi de vestit poet. începuturile lui literare chiar sunt, nu de lui pe ape, şuerând să dea de veste flotilei de pescari.
povestitor, şi de versificator. E vorba de poema pusă în fruntea — ♦ Băiatul acesta al lui Cheyne e spaima vasului *, a zis
volumului, un procedeu foarte des întrebuinţat de Kipling. un om îmbrăcat intr'un pardesiu păros şi creţ re perind uşa
Tonul ei de odă şi de cântare a muncii engleze, zugrăveşte cu pumnul. «Să ne mai scutească! Prea e neobrăzat! ♦
dintr’odată pe om şi toată îndreptarea operei lui: Un Neamţ, cu pârul alb, a întins mâna să ia o tartină şi a
mâriit:
«Şi acum să lăudăm pe oamenii vrednici. — «Am văzut molte de soiul tomisale; America e plin de
Modeşti a căror virtuţi nu s’arată. copii ca tinsul. Asculta ce spune eu: ar trepui să se tea şi un
Căci munca lor azi peste tot înfloreşte. ştreang cratis in preţ la pilet ».
Munca lor pe pământ peste tot înfloreşte. — «Eh!... De fapt nu-i copil rău. Mai de grabă merită
In lung şi in lat pe pământ înfloreşte, să-i plângi de milă *, a spus tărăgănat un Newyorkez întins
Mai departe decât ar fi crezut ei vreodată. pe perne, căt era de lung, sub spiraiul umezit. De cum a scă­
pat din mâna doicii, au început să-l târî ie din loc in Ioc şi
Vântul către apus şi valul din largul mării
din hotel in hotel. Tocmai vobcam cu maică-sa, dimineaţă.
Ne-au luat dela sânul mamii E o femeie încântătoare, dar nu se încumetă să-l ţie in frâu.
Şi ne-au zvârlit pe neteda coastă
De aceea, îl duce in Europa să-i complectczc educaţia ».
(Douăsprezece case sus pe coastă!)
Se începe povestea lui Harvey, băiatul de cincisprezece ani,
Şapte veri pe neteda coastă care a fost luat de un val de pe un transatlantic şi a ajuns pe
Printre două sute de fraţi.
corăbiile de pescari, unde a stat şase luni, ca să iasă un om
întreg, schimbat sufleteşte, prin înflorirea, intre alţi oameni
Aici i-am întâlnit pe oamenii vrednici,
întregi, a tot ceea ce Dumnezeu semănase bun in el şi o edu­
Puşi de autorităţi să ne stăpânească,
caţie greşită acoperise sub un strat rău şi mincinos. Cartea
Ne-au strunit, şi pe ’ntrecute cu vergi ne-au bătut.
nu e numai un imn al tinereţei sau, mai bine, al băieţiei, dai
Din toată inima cu vărgi ne-au bătut,
şi al mării şi al oamenilor pe cari ea ii creşte. Technicianul
Conştiincios şi fără preget cu vărgi ne-au bătut.
Din dragostea ce ne-o purtau. stilistic din Kipling se recunoaşte in trebuinţa pe care tradu­
cătorul a simţit-o să-şi gătească textul cu figuri de părţi de
Prin Egipt şi până 'n Troia corabie, de unelte şi de peşti şi să adauge la urmă un adevărat
Peste Himalaia, glosar nautic. • Marinarii fără teamă » ne deschid şi drumul
Cu hotărire s’au dus voinicii noştri către propria noastră mare. Acest marinar britanic pune lu­
In Brazilia şi Babilonia, mină şi viaţă prin schelele greceşti de odinioară şi ne ajută
Prin Insulele mărilor de Sud să ne bucurăm de două tradiţii marine, întâlnite sub ochii
Şi ‘n oraşe din Chitaia. noştri, la depărtări de secole, printre pietrele şi smochinii lito­
ralului dobrogean.
Şi poema calcă, in cei treisprezece paşi de strofe ale ei, cu Ar trebui să spuiu acum câteva cuvinte despre cea mai de
aceeaş mândrie şi lărgime de orizont, uscatul şi oceanele pe seamă cane a lui Kipling, romanul indian, Kim. Puţin a lipsit
urma isprăvilor puilor de englezi ai romanului. Romanul el să nu-1 avem intr’o traducere, care ar fi fost o creare din nou,
insuş, alcătuit mai mult din capitole care luminează rând pe pentrucă nu era vorba numai de o cunoscătoare desăvârşită a
rând eroii, decât ii urmăreşte într’o creştere organică, stă limbii şi literaturii engleze, dar de o închinătoare a Indiei
foarte aproape de colecţiile de nuvele de aventuri ale scrii­ şi a lumii din care canea creşte ca un copac înflorit plin de
torului. Traducerea, semnată nu de mama literată, ci de cei păsări mistice şi prooroace. Câştigasem pentru acest gând pe
doi copii ai ei, numai cu numele de botez, Viorel şi Radu, Bucura Dumbravă. Intâile pagini le-am şi văzut, dar pe urmă,
pentru cari, poate mai mult decât împreună cu cari a făcut-o, după 1925, valul teozofic a furat-o, in paguba literaturii şi a
e astfel sub această înfăţişare nevinovată şi sfioasă, un vieţii ci pământeşti, pierdută pe drumurile Indiei, unde nă­
omagiu anonim al tineretului român adus marelui scriitor de zuia să descopere, tot ca Kim, călăuza unui înţelept al Vedelor.
peste nouă mări şi ţări. Vorbeam cu ea despre Kipling, care, ca intrupător al imperia­
Al doilea roman, * Marinarii fără teamă », a găsit in Victor lismului britanic, nu putea să-i placă. II vedeam in Kim, când
Ion Popa un traducător aproape prea iscusit, care şi-a înmulţit se spânzură in intâile pagini ale romanului, pe ţeava lungă
greutăţile şi a cochetat cu ele. Cartea se aşează intre bunele de tun dinaintea muzeului din Lahorc. Copilul indian era
noastre traduceri, care nu sunt deloc multe. Ea a fost provo­ chiar el şi atâtea trăsături de acolo erau amintiri din copilărie.
cată de Direcţia Educaţiei Poporului şi a apărut de întâia zi Kipling s'a născut la sfârşitul anului 1865 la Bombay, dar
a apei in România. De ani de zile vorbisem de ea, îmbătat de tatăl lui, un artist foarte iscusit, a fost director al Muzeului
mireazma pe care o lisase in mine, vorbisem cu Apostol Culea. din Lahore dela 1875 până la 1893. Băiatul a fost trimis la
El n'a uitat şi, la întâiul prilej, găsind şi înţelegerea d-lui studii in Anglia. Stalky and C-ie e plin de acei ani de studiu.
Pauker, a făcut din vis aevea. Cele câteva mii de exemplare, La întoarcere la 17 ani a fost subdirector al unei gazete civile
care s*au desfăcut numai în câteva luni, arată cât de primitor şi militare din Lahore. La 1886 şi-a publicat, la 21 de ani.