Page 68 - 1933-10

6 3 8 B O A B E D E G R Â U

piept negru de galop, sau de nişte acoperişuri de olane, in acelaş timp de o prerafaelită candoare. împrejurul lor
ale fostelor mori, cu marea serafici in fund; ochiul, care cântă totdeauna pianissimo La orga medievală Sfânta Ce-
se uiţi la lume cu împăcare buni, scosese din aceste pri­ cilia, cântă un axion pentru David şi Bethsabe, un imn
velişti tot ce puteau si aibi din subiectul măreţ şi epic. pentru Fecioara cu Colomba, un concert pentru Judita.
Dar poate ci ironia e o podoabi, ca o eşarfi, a firilor li­ Aurel Jiquidi îşi desvoltă temele lui umoristice, care fo­
rice. Nimeni n'a practicat-o ca un cult, cit romanticii. De­ losesc grupul şi petele mari, ca puţini semeni de-ai săi
senul e de cele mai multe ori o analiză. El ajunge mai uşor din ţară, Lucreţia Mihail-Silion, cu Prietenele şi Ultimele
la proiecţia luitoare in râs a vieţii. Din rispântia lui dru­ ştiri, aruncă pe întâiul plan figuri şi interioruri, care au
mul cel mai larg şi mai ispititor, care se desface, e acela s’o ducă spre acecaş exaltare ironică a lumii, Militza Pă-
al caricaturii. traşcu urmăreşte cu privirea capetelor ei de aur tot salonul.
L-am regisit cu bucurie şi mirare pe Avakian Hrandt. Margareta Stcrian, care voia si facă prescurtări şi ne stre­
Pcisagiile Iui, care sunt mai mult studii de pomi, au o cura adesea o pictură urâtă, aşa cum sunt dulceţi amare
putere de sugestie scoasă de rândul acesta din elemente de chitră, are cel mai frumos cap al expoziţiei, Nagy
noui, mai mult din fugi şi ferali decât din apăsări şi în­ Imre e multiform şi tehnician neîntrecut, Zoe Cuclin de­
târzieri. Ceva foarte subţire şi vizionar, o latură de poezie corativă şi fină, Cantacuzino portocaliu, înalt şi clasic, Vio-
plastică. Ie face iubite şi opreşte. Noutatea cea neaşteptată rescu tăcut şi atent, Siegfrid femenin şi fermecător, Soro-
sunt insă cele două colţuri de cabaret, duieroase şi a- ceanu pierdut intr’un vis de frumuseţe care se topeşte in
dânci, lucrate cu o agerime cu totul proprie. Ele sunt ca lumină. Lena Constante, subţire şi fugătoare, Nina Arbore
o împletire intre atmosfera orientală a unei cafenele tur­ apare cu portretele ei de o adâncime dureroasă, Maria-Ciurdea
ceşti şi intre aerul de aşteptare şi de tragedie al unui car­ Steurcr, Veturia Roiu, Lelia Urdărianu, in ofensiva de ta­
tier de viaţă intensă a Parisului. lent a femeilor artiste.
Corstantinescu Mac aduce xilegrafiile lui puternice in tă- Dar cine poate înşira, cu un calificativ alături toată
etură, in care se recunoaşte mâna sigură de sculptor, dar această revărsare de artă şi de bucurie a vieţii ?

Turism, sport, educaţie fizică
TERENURI DE RECREAŢIE ŞI JOC LA ŞCOLI.— deunăzi. In şcoală se pregăteşte şi se pune temelia pentru
Grija pentru copii şi jocurile lor a apărut de câţiva ani şi, viitorul copilului, şi condiţiile de reuşită in viaţă depind mai
in politica edilitară a Bucureştiului. întâia ei formă, atât de întotdeauna de rezistenţa lui, atât corporală cât şi spirituală.
neaşteptată la noi, a fost locul cu nisip, ingrădir anume, Dcaceea amândouă trebue desvoltate deopotrivă, nu neso­
in parcurile mai mari, in Cişmigiu sau la şoseaua Kiselev, cotită una in folosul celeilalte.
unde copii pot să-şi facă în voie cetăţile lor de nisip. Dacă In lupta pentru existenţă, se cere acum iniţiativă, prezenţă
s'ar supraveghea mai de aproape şi mai ales mai statornic de spirit, pricepere şi stăruinţă dârză. Toate aceste însuşiri
pentruca ţarcul acesta al nevinovăţiei să nu fic călcat şi de pot fi desvoltate la copii in şcoală, pe lângă educaţia cultu­
însoţitorii' însoţitoarelor copiilor şi dacă s’ar clădi căsuţe de rală, numai prin jocuri şi sporturi in aer liber. Deaceea
lemn, unde copiii să se poată spăla şi să-şi poată face micile trebuesc neapărat create locuri pentru jocuri şi sport în ime­
şi desele lor nevoi, sau să se adăpostească la o ploaie repede, diata vecinătate a şcoalelor. La Englezi şi Americani s'a
instituţia ar fi aproape ideală. recunoscut de mult marele rost al sportului. In aceste ţări
O a doua formă sunt basinele de scăldat şi de inot, înfiinţate toate construcţiile şcolare sunt prevăzute cu terenuri pentru
in mai multe colţuri ale oraşului. O a treia... Iată insă că d-1 joc şi sport, având 3 m. p. de copil mic, şi 4 m. p. pentru
Rcbhuhn, intr’o însemnare, pe care ni-o trimete, deschide cei mari.
un orizont mult mai larg. Ii dăm cuvântul de mare cunoscător: Germania a recunoscut abia după răsboiul mondial nece­
« Pentru existenţa omului, aerul şi lumina sunt doi factori sitatea terenurilor de joc şi sport pentru educaţia poporului,
absolut necesari. Copilul mai ales, are nevoie de şedere in şi a întocmit următoarele legi:
aerul liber pentru desvoltarea lui atât fizică, dar şi spirituală. Cancelarul imperiului este autorizat să deschidă un credit
Omul care se mişcă mult in aer liber şi vine des in con­ de 10 milioane mărci, pe termen de 30 de ani. Comunităţilor
tact cu natura, li resimte binefăcătoarea înrâurire, nu numai şi asociaţiilor Comunale pentru înfiinţarea terenurilor de
in desvoltarea lui trupească, dar şi in felul de a judeca şi gimnastică, joc şi sport, necesare desvoltării raţionale a şco­
acţiona In viaţă. larilor de toate categoriile, şi a societăţilor de exerciţii fizice.
Medicii prescriu femeii, care e aproape să fie mamă, şe­ Paragraful 2 al proiectului de lege cere:
derea In aer liber, fiindcă s*a constatat că aerul curat şi Fiecare comunitate sau Administraţie comunală este datoare
frumuseţea naturii, au însemnată urmare asupra bunei des- ca, in proporţie cu numărul ei de locuitori, să înfiinţeze şi
vohâri a pruncului. Mai târziu, copiii sunt scoşi cât mai să întreţină terenuri de joc şi sport, puse in mod gratuit la
mult la aer şi lăsaţi intr’o Îmbrăcăminte uşoară ca să doarmă dispoziţia tuturor. Crearea şi aşezarea acestor terenuri de
sau să se joace la soare. Cu şcoala insă, se înmulţesc orele sport şi joc trebue să fie făcute după anumite cerinţe, pentru
pe care copiii trebue să le petreacă in încăperi închise, şi care va fi nevoie să se ia măsuri bine stabilite dela început.
mulţi obrăjori palizi dau această tristă dovadă. Trecem mai jos măsurile legale precum şi baza de calculare
Statul, care a luat asuprâ-şi educaţia intelectuală a copiilor. p:ntru numărul necesar de terenuri de joc şi sport. Dacă
In privinţa educaţiei fizice n’a făcut prea mult până mai primim să ne conformăm acestor decizii şi cuantumului